Dinozaurul Deinonychus, un prădător periculos ce vâna în haită

Deinonychusul (Deinonychus antirrhopus) este un dinozaur carnivor care a trait in era Mezozoica, in Cretacicul inferior, cu aproximativ 115 milioane de ani in urma. Acest animal preistoric a fost o mare descoperire pentru istoria recenta a paleontologiei. Ramasitele sale fosile au fost descoperite in diferite regiuni din SUA – Montana, Utah, Oklahoma, Wyoming – in anul 1969, de catre paleontologul John Ostrom.

S-a estimat ca era un dinozaur de talie medie care ajungea la o lungime de 2,5-3,5 m, inaltimea de 1,5-1,8 m si greutatea de 50-70 kg. Scheletele bine conservate ne releva ca era un vanator periculos, pregatit sa ucida chiar si erbivore mari. Se pare ca era unul dintre pradatorii cei mai agili, inteligenti si rapizi, care putea atinge o viteza de aproximativ 35 km/ h.

Avea capul destul de robust, creierul surprinzator de mare fapt ce i-a facut pe cercetatori sa traga concluzia ca ar fi avut o capacitate de observatie extraordinara si un sistem nervos bine dezvoltat, astfel incat reusea sa realizeze cu mare precizie toate miscarile corpului. Gura sa era prevazuta cu foarte multi dinti ascutiti si putin curbati, adaptati perfect pentru a smulge carnea de pe corpul victimelor sale.

Membrele posterioare erau lungi si musculoase, cu labe prevazute cu patru degete cu gheare robuste si incovoiate, dintre care o gheara masura 13 cm si era folosita ca o arma de atac si spintecare a prazii. De la aceasta gheara i-a fost dat si numele de Deinonychus care inseamna ,,gheara inspaimantatoare”.

Animalul folosea aceasta gheara cu forma remarcabila ca o secera pentru a rani victima si apoi pentru a o imobiliza cu celalalt picior. Membrele anterioare erau mai subtiri, cu cate trei degete incovoiate si prevazute de asemenea cu gheare ascutite si mult curbate. Degetele trei si patru de la fiecare picior aveau rolul de a sustine intreaga greutate a animalului, iar coada rigida datorita unor prelungiri osoase si articulatiilor vertebrelor codale care se imbinau perfect, alcatuiau o structura puternica care ii mentinea corpul in echilibru.

In timp ce alerga isi tinea cele doua gheare lungi ridicate cat mai sus si mai departate de sol, pentru a nu se impiedica in ele. De asemenea corpul si-l tinea cat mai aplecat la orizontala, echilibrandu-se cu ajutorul cozii lungi si atunci cand alerga dar si atunci cand statea in repaus intr-un singur picior.

Descoperirile fosilelor au aratat paleontologilor ca acesti dinozauri vanau in haite cand era vorba de o prada mare. Ei se napusteau in grup asupra victimei, cu mult curaj, direct, folosindu-si labele membrelor anterioare ca niste carlige pentru a agata si zgaria, apoi efectuau rani adanci cu ghearele mari ale membrelor posterioare.

Aveau o strategie de atac sincronizata, de fiecare data cautau sa atace victima lateral si foarte rapid chiar pe partea sa vulnerabila. Modul sau de viata era foarte activ, cu reactii agile si iuti, traia in zonele impadurite si prada sa preferata era constituita din diferite reptile si mamifere de talie mica.

Dinozaurul Deinonychus face parte din ordinul Saurischia si familia Dromaeosauridae.