Eclipsa totală de Lună şi “Luna sângerie” vor fi fenomenele astronomice care vor marca noaptea de 7 spre 8 septembrie 2025, Selena (cum o numeau grecii pe “zeiţa nopţii”, Luna, cu sensul de “splendoare”, “strălucire”), fără de care viaţa, aici, pe Terra, nu ar fi fost posibilă, provocându-ne încă o dată cu faţa ei “văzută”, luminoasă, şi cu cea “nevăzută”, neliniştitoare, ascunsă, să privim cerul cu mai multă atenţie ca de obicei.
Este a doua eclipsă totală de Lună din acest an, după cea din 14 martie, parte a aşa-numitei, în astronomie, “almost-tetrad„, adică un set de patru eclipse lunare, care se produc în doi ani consecutivi, celor două adăugându-li-se eclipsele care vor avea loc la data de 3 martie 2026 (totală) și 28 august 2026 (parțială).
Eclipsa totală de Lună şi “Luna sângerie” vor fi vizibile şi din România, dar nu în întregime. În seara de duminică, 7 septembrie 2025, Luna răsare după ce a intrat deja în umbra Pământului, astfel că primele minute după răsărit va fi foarte întunecată/ roșiatică (“Lună sângerie”), spre orizontul estic, iar maximul eclipsei (21:11 ora României) va fi vizibil, dar destul de jos (spre est).
Timpii principali ai eclipsei (valabili în toată România) sunt: început penumbră – ora 19:23, început totalitate (Luna devine roșie) – 20:30, maximum – 21:11, sfârșit totalitate – 21:52, sfârșit penumbră – 23:55.
Conform datelor oferite de astronomi, durata totală a fazelor eclipsei va fi de 82 de minute, una dintre cele mai lungi ale deceniului, iar fenomenul va putea fi admirat de 85% din populaţia lumii (complet vizibil în Asia, Australia, estul Africii, şi parţial, în Europa şi restul Africii).
Eclipsa totală de Lună şi “Luna sângerie”– când şi cum se produc?
O eclipsă totală de Lună se produce când partea vizibilă a Lunii intră complet în umbra Pământului, iar această eclipsă de lună, din 7 septembrie 2025, are loc cu 2,6 zile înainte de perigeu (punct în care un astru se află cel mai aproape de Terra), făcând-o puțin mai mare aparent.
Fenomenul face parte din ciclul numit de astronomi “Saros 128”, care se repetă la fiecare 18 ani şi 11 zile, conţinând 71 de eclipse. Seria “Saros 128” a început cu o eclipsă din 18 iunie 1304 şi va dura până la 2 august 2566.
Aşadar, eclipsa de Lună are loc când Luna, Pământul şi Soarele sunt perfect aliniate, iar Luna trece în totalitate în umbra Terrei, viteza de deplasare a astrului noptii fiind de un kilometru pe secundă (3600 km/h).
“Luna sângerie”, denumirea populară a Lunii pline, care coincide cu eclipsa totală de Lună, se explică prin faptul că, în timpul totalității, refracția luminii solare prin atmosfera Pământului colorează astrul selenar în tonuri roșietice/ portocalii.
Cum pot fi observate cel mai bine eclipsa totală de Lună şi “Luna sângerie”?
Pentru a putea observa şi admira spectacolul astral din seara de 7 septembrie 2025, o primă condiţie este să avem orizont estic liber (fără dealuri, clădiri etc.), pentru că fenomenul începe imediat după răsăritul Lunii (în jur de 19:30 – 19:45, în funcţie de loc, 19:37, la Bucureşti). La început, Luna este la joasă altitudine şi până la maximul eclipsei va urca 15 – 20 grade altitudine. Binoclul poate ajuta mult în primele minute după răsărit, când Luna este foarte întunecată.
Se pot face şi foarte frumoase fotografii cu “Luna sângerie”, cu un smartphone sau cu o cameră digitală aşezată pe un trepied, cu zoom live view, dacă e posibil, în momentul în care astrul nopţii este aproape de orizont, pentru cine vrea să includă şi peisajul.
Momentele optime pentru fotografii sunt la început de totalitate (ora 20:30, când Luna începe să devină roşiatică), la maximum de totalitate (21:11) – cea mai intensă nuanţă de roşu, la sfârşit de totalitate (21: 52), când poate fi surprinsă tranziţia înapoi spre culoarea argintie, obişnuită, a Lunii.
Interesantă va fi şi imaginea planetei Saturn, în timpul acestui fenomen – un punct galben, strălucitor, în apropierea Lunii – şi a lui Neptun, strălucind în nuanţe de albastru-verzui.
Alte evenimente astronomice în septembrie 2025
Septembrie 2025 este o lună generoasă din punctul de vedere al fenomenelor astronomice. În afară de eclipsa totală de Lună şi de Luna sângerie, dacă privim cu atenţie cerul, putem observa şi alte manifestări ale spectacolului celest:
Noaptea de 11 spre 12 septembrie – va avea loc o “ocultaţie” a Pleiadelor (un roi de circa 3000 de stele, din care doar 10 -11 sunt vizibile), adică Luna va trece prin fața Pleiadelor, ascunzându-le temporar.
19 septembrie – Conjuncția (apropiere maximă intre două sau mai multe corpuri ceresti , aşa cum sunt văzute de pe Pământ) Lună – Venus – Regulus/ Alpha Leonis (cea mai strălucitoare stea din Constelaţia Leului). Luna subțire (în creștere), alături de Venus și Regulus vor apărea foarte apropiate pe cerul estic, oferind un tablou nocturn fermecător.
21 septembrie – Lună nouă (momentul apariţiei primei seceri lunare pe cer, după conjuncţia (apropierea maximă) cu Soarele, aşa cum pot fi observate aceste fenomene de pe Terra.
22 septembrie – echinocţiul de toamnă, moment în care durata zilei și a nopții sunt aproape egale, marcând trecerea spre toamna astronomică, în emisfera nordică.
