Efectele caniculei asupra randamentului cognitiv şi, în general, asupra stării noastre de sănătate, sunt tot mai mult în atenţia specialiştilor, pe măsură ce anomaliile climatice se manifestă pe tot globul, iar experţii în evoluţia climei avertizează că aceste fenomene, inclusiv valurile de caniculă din perioada verii, vor deveni tot mai frecvente în anii următori.
În acelaşi timp, vara este, în mare măsură, perioada vacanţelor, a concediilor, a relaxării – un timp necesar pentru refacerea forţelor, pentru a ne deconecta de la obligaţiile cotidiene şi pentru a reveni la locul de muncă, la şcoală, la activităţile obişnuite, desfăşurate de-a lungul anului, cu mai multă energie şi cu o stare de spirit benefică. Există însă studii care indică şi o altă faţetă a relaxării de vacanţă şi anume că “a nu face nimic”, a pune creierul la “ralanti” diminuează temporar randamentul intelectual.
Efectele caniculei asupra organismului şi capacităţii cognitive

Probabil că mulţi oameni au avut sentimentul că nu funcţionează la randamentul maxim atunci când este foarte cald şi este important de ştiut că nu este vorba numai de o impresie, ci de o realitate. În cazurile în care expunerea la caniculă este pentru un timp mai îndelungat, pot interveni şi alte manifestări: oboseală, lipsa poftei de mâncare, greaţă, chiar leşin, semne că mecanismele organismului nostru luptă contra căldurii excesive, că astfel de situaţii nu sunt fără consecinţe asupra stării de sănătate.
Un studiu recent, din 2019, realizat de specialiştii de la Universitatea Harvard, al cărui scop este de a se găsi soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, în condiţiile în care mediul se schimbă accelerat, a arătat ca valurile de caniculă afectează funcţiile cognitive, memoria, atenţia, somnul, procesarea informaţiilor, capacitatea de rezolvare a problemelor. Dacă multă vreme s-a crezut că doar copiii şi persoanele în vârstă pot fi afectate de caniculă, acest studiu demonstrează că orice persoană care trece printr-o astfel de situaţie poate suferi, indiferent de vârstă şi de condiţia fizică.

Deşi temperatura normală a corpului este în jur de 37 grade Celsius, atunci când, în mediul înconjurător, mercurul depăşeşte 25 de grade, avem senzaţia de prea cald. Menţinerea funcţiilor vitale, în corp, precum şi activităţile fizice şi mentale necesită reacţii chimice care eliberează multă căldură. Aerul exterior, deoarece este mai rece, permite, în mod normal, să eliberăm o cantitate mare din energia din interior, ca în sistemul de răcire al unei maşini. Dar când aerul exterior este prea cald, schimbul de căldură este mai puţin eficient, ne supraîncălzim.
Două mecanisme cuplate ajută la a combate efectele caniculei: creşterea fluxului sanguin în vasele de sânge şi glandele sudoripare, prin transpiraţie eliminându-se căldură de suprafaţă. În condiţii extreme, corpul uman poate elibera aproximativ un litru de transpiraţie pe oră. În aceste situaţii, când prin transpiraţie se elimină şi vitamine şi minerale, dacă organismul nu primeşte suficientă apă, se produce deshidratarea, care se poate asocia cu dureri de cap, greaţă, degradare a capacităţilor fizice şi psihice, cu o alterare a metabolismului, care dă o stare de slăbiciune. Digestia este o activitate care şi ea eliberează o mare cantitate de căldură, de aceea suntem tentaţi să consumăm mai mult fructe şi legume, care se digeră mai uşor decât proteinele şi lipidele.

Creierul nostru, de asemenea, foloseşte multe resurse pentru a menţine normală temperatura corpului, ceea ce amplifică senzaţia de oboseală, agravată şi de tulburările de somn, pentru că, în timpul somnului, sistemul nervos are şi mai multe dificultăţi în a diminua efectele caniculei. Este şi motivul pentru care ne trezim când este prea cald.
Dilatarea vaselor de sânge periferice poate conduce la picioare şi mâini umflate, iar statul în picioare mai mult timp, în aceste condiţii, poate să provoace o diminuare a volumului sanguin în torace şi să ducă la pierderea conştienţei (sincopa de căldură).
Efectele caniculei sunt semnificative şi în privinţa randamentului nostru intelectual. Revista „Plos” a publicat rezultatele unui experiment la care au participat 44 de studenţi, cu vârsta de 20-22 de ani, de la o universitate din regiunea Boston, înainte şi în timpul unui val de caniculă. Unii locuiau în spaţii climatizate (cu aer condiţionat), cu temperatura reglată la 21 de grade Celsius, ceilalţi nu aveau astfel de instalaţii de aer condiţionat. Între 9 şi 20 iulie, ei au fost puşi, în fiecare zi, să rezolve mai multe teste cognitive, pentru a li se putea evalua atenţia, viteza de reacţie în interpretarea informaţiei, capacitatea de a face calcule şi memoria.

La cei care locuiau în spaţii fără aer condiţionat, performanţele la testele cognitive au fost semnificativ mai slabe decât la ceilalţi, cu menţiunea că testele respective au avut loc imediat după trezire, astfel încât experimentul nu a putut evalua dacă efectele caniculei s-au prelungit pentru tot restul zilei. Mai mult, o diminuare a capacităţilor intelectuale s-a înregistrat şi în cazurile studenţilor care au băut mai puţin de 1,8 litri de apă pe zi.
Alte sondaje, mult mai complexe, în cadrul cărora au fost evaluate circa 16 000 de persoane, din ţări din Europa şi America de Nord, au arătat că 90% din timpul nostru (sau mai mult de 21 de ore pe zi) îl petrecem în spaţii închise. Temperatura ideală ar fi 20-21 de grade Celsius pentru bărbaţi şi 24-25 de grade pentru femei.
Vacanţele şi inactivitatea diminuează randamentul intelectual

Deşi pare paradoxal în raport cu ceea ce gândim despre concedii, vacanţe, sărbători şi relaxare, un studiu al profesorului Siegfried Lehrl, de la Universitatea Erlangen, din Germania, arată că, în aceste perioade în care ne deconectăm de la activităţile cotidiene, 14 zile sunt suficiente pentru caIQ-ul nostru să scadă cu câteva puncte. Se produce aşa-numitul “efect de vacanţă”, din fericire temporar, în care suntem mai puţin performanţi, diferenţa între cele două ipostaze ale noastre (dinainte şi din timpul vacanţei), spune profesorul, fiind cam cea dintre un student strălucit şi ultimul dintr-o grupă/clasă.
O astfel de realitate este explicată de specialişti prin faptul că inactivitatea scade nivelul de oxigenare a creierului. S-au făcut măsurători şi observaţii şi s-a constatat că, în perioadele mai lungi de relaxare, scad abilităţile de comunicare (o astfel de persoană îşi găseşte mai greu cuvintele, se exprimă mai puţin clar etc.), iar dacă asemenea împrejurări se asociază şi cu efectele caniculei, cu deshidratarea, volumul celulelor cerebrale se reduce cu aproximativ 15%. Vestea bună este că “efectul de vacanţă” este pasager şi poate fi chiar evitat prin diverse activităţi precum cititul, jocurile de inteligenţă, sport etc.
Cum pot fi combătute efectele caniculei?

Organismul uman este o “maşinărie” complexă, capabilă să se adapteze la diverse condiţii, inclusiv la perioadele de caniculă. Trebuie însă să ne obişnuim să ne luăm precauţiile necesare, astfel încât să nu suprasolicităm resursele organismului nostru. Iată câteva dintre acestea:
- Hidratarea corectă este esenţială. Nu trebuie să aşteptăm să ni se facă sete; când organismul este sănătos va elimina apa în exces, dacă am consuma mai mult decât este nevoie. Pentru hidratare, ideală este apa, recomandându-se evitarea sucurilor dulci, a băuturilor răcoritoare (care au efectul invers decât cel scontat), a alcoolului şi a cafelei în cantităţi mari. Dacă apar semnele deshidratării – oboseală inexplicabilă, dureri de cap, ameţeli, crampe, piele uscată şi fierbinte – primele măsuri sunt retragerea într-un loc mai răcoros şi comprese reci pe piept sau pe gât.
Hidratarea in timpul caniculei - Să ne asigurăm, în locuinţă, o zonă răcoroasă, în care să ne putem relaxa, iar organismul să-şi recapete puterea. Jaluzelele trase pe partea cu soare şi ridicate spre zonele umbroase, aerisirea în fiecare zi, dimineaţa, când este răcoare, buna izolare termică a tavanelor şi pereţilor sunt măsuri de luat în seamă de fiecare dintre noi, mai ales în condiţiile în care anomaliile climatice, inclusiv valurile de caniculă, sunt tot mai frecvente.
- Să evităm pe cât se poate să ieşim la orele la care temperaturile ating valori maxime, să optăm pentru haine uşoare, legere, în culori deschise, din bumbac, nicidecum din materiale sintetice.
- Pentru un somn bun, încăperea trebuie să fie corect ventilată, să se evite activităţile fizice seara şi mesele copioase.
Dacă vacanţele, dincolo de repausul necesar, ne încetinesc randamentul intelectual atunci când abandonăm preocupările de o astfel de natură, acest fapt se remediază de îndată ce ne reluăm activităţile curente, desi nu ar trebui sa pierdem din vedere că mintea noastră vrea tot timpul să inveţe. În schimb, efectele caniculei trebuie tratate cu mai multă circumspecţie, dacă vrem să fim sănătosi, in formă, energici, cu atât mai mult cu cât planeta pare a se încălzi tot mai mult.