Casele memoriale ale scriitorilor români fac parte din moștenirea lăsată de către aceștia poporului nostru. Vizitându-le, suntem parcă mai aproape de ei, îi înțelegem mai bine, iar bariera de timp așternută între ei, cei de ieri, și noi, cei de azi, devine mai simplu de trecut.
Iată, în continuare, câteva dintre casele ce poartă amprenta personalității și creației câtorva dintre cei mai mari reprezentanți ai literaturii române!
Casa lui Mihai Eminescu
Casa lui Mihai Eminescu se găsește în județul Botoșani, în localitatea Ipotești. Casa memorială este o replică a casei părintești a marelui poet, construită după schițele originale și conținând la interior o mare parte din mobilierul original, recuperat si recondiționat.
Casa de la Ipotești a fost construită de tatăl poetului chiar în anul nașterii acestuia, în 1850, și aici familia a trăit până în anul 1878. Casa era acompaniată și de o mică bisericuță, aflată și ea în proprietatea familiei. Până la moartea tatălui lui Eminescu, casa este bine întreținută și reflectă bunăstarea familiei; după dispariția acestuia însă, moșia de la Ipotești începe să se degradeze.
Nimeni nu se mai ocupă de ea, astfel că în anul 1924, noii proprietari ai locului decid să dărâme și locuința și bisericuța, fără a ține cont că acolo odihneau părinții marelui poet. Decizia e întâmpinată cu revolta sătenilor și a unor grupuri de admiratori ai operei eminesciene, iar proprietarii renunță până la urmă la moșie, donând-o statului român cu condiția de a deschide pe suprafața ei un muzeu dedicat lui Mihai Eminescu.
Este construită chiar și o casă pe stil vechi, însă pentru că nu avea legătură cu casa originală, este ulterior dărâmată. Actuala casă memorială a fost construită în anii ’70, după schițele originale ale casei părintești a lui Mihai Eminescu. A fost apoi împodobită cu o parte din mobilierul poetului, dar și cu mobilier străin, din aceeași perioadă de timp.
Casa lui Liviu Rebreanu
Casa lui Liviu Rebreanu, cea din Năsăud, în localitatea ce a luat numele scriitorului, este casa din care a pus la cale romanul „Ion”.
Actuala locuință memorială este o replică construită chiar pe locul casei părintești a autorului, casa în care a văzut lumina zilei, în care a copilărit și casa din care a fost inspirat să scrie povestea satului natal. A fost transformată în casă memorială, la amenajarea ei contribuind financiar atât soția și fiica lui Rebreanu, cât și sătenii simpli.
Face parte dintr-un complex muzeal, iar cele trei încăperi amintesc mai degrabă de activitatea literară a lui Liviu Rebreanu decât de copilăria sa. Una dintre camere este amenajată foarte elegant cu mobilier de epocă ce a aparținut, la origine, tatălui lui Rebreanu, și datorită vechimii și importanței lui nu poate fi atins de către vizitatori.
Camera din mijloc este amenajată sub forma unei încăperi pur țărănești și principalele atracții le reprezintă două manechine îmbrăcate în costumele populare ale personajelor romanului „Ion”: Ion și Ana. Cea de-a treia încăpere este concepută sub forma unui mic altar închinat operei lui Rebreanu. Emoționantă este vederea unei sobe încă funcționale.
Casa lui Liviu Rebreanu este cocoțată pe un deal și pare că străjuiește șoseaua. Vizavi, turiștii sunt îndemnați să își închipuie o altă casă țărănească, a vecinului familiei Rebreanu, Ion. Casa acestuia a fost dărâmată, însă fanii romanului Ion adoră să și-o închipuie cu ochii minții.
Casa lui George Cosbuc
Casa lui George Coșbuc se găsește în Bistrița Năsăud, în localitatea care a preluat numele scriitorului. Este vorba de casa părintească a lui George Coșbuc, casa în care acesta s-a născut și a copilărit, casa în care a scris primele poeme și a tradus primele opere universale.
Este o casă din piatră, construită chiar de tatăl scriitorului, o casă extrem de răcoroasă, dar amenajată sub forma unei comori a obiectelor personale. Se pot admira piese de mobilier vechi pentru camera de oaspeți (masă de lemn cu bănci și scaune), sobele la care se încălzea familia Coșbuc, patul părinților, băncuța de școlar a lui George Coșbuc, dar și foarte multe obiecte de uz casnic – obiecte de bucătărie și unelte pentru munca câmpului.
Emoționante sunt umbrela și geanta lui George Coșbuc, păstrate într-un colț, ca și cum acesta poate oricând reveni acasă să le poarte. Două dintre încăperile casei Coșbuc sunt destinate operei vaste a acestuia și conțin vitrine expoziționale pe rafturile cărora sunt așezate manuscrise vechi, caietele de creație, corespondența, acte personale, volume de poezii și balade, cărțile traduse cu multă măiestrie. În curtea casei se află un bust al lui George Coșbuc, dar și crucile de piatră de pe mormintele părinților săi.
Casa lui Ion Creangă
Casa lui Ion Creangă se găsește în Humulești, județul Neamț, pe strada care a primit numele scriitorului.
Este casa în care s-a născut și a copilărit Ion Creangă, casa în care a trăit aventurile devenite apoi opera sa cea mai impresionantă – „Amintiri din copilărie”. Curtea casei memoriale este dominată de un bust al scriitorului, amplasat într-o mică grădiniță de flori.
Se numără printre cele mai vizitate case memoriale din România, fiind luată cu asalt de zeci de mii de turiști în fiecare an. Casa este un monument al istoriei în sine, fiind construită în anul 1830 și fiind restaurată doar o dată sau de două ori. A fost păstrată în familia Creangă, moștenindu-se din generație în generație. Din 1951, unul dintre nepoții marelui scriitor a decis să o includă în circuitul turismului cultural. Casa în sine este micuță, dar cochetă pe dinafară și extrem de intimă.
Evocă atmosfera tihnită, de casă părintească, tipică satului moldovenesc de secol XIX. E prevăzută cu două încăperi destul de scunde, o tindă și un pridvor. Acoperișul este foarte mare, adăpostind de ploaie pereții casei. Înăuntru, turiștii pot admira zidurile albe și scunde, mobilier rural de lemn tipic secolului XIX – pătuț pentru copii, masă rotundă și scaune cu 3 picioare, laviță, război de cusut și multe elemente textile, sub forma țesăturilor țărănești.
Încăperile par desprinse direct din scenariul „Amintirilor din copilărie”, iar turiștii pot vedea cu ochii lor celebrul ceaslov, șezătoarea și hainele de sărbătoare.
Casa lui Cezar Petrescu
Casa lui Cezar Petrescu se află în Bușteni și nu poate fi trecută cu vederea. La origine, e vorba despre un adevărat conac, un loc ideal pentru un artist, căci i-a oferit scriitorului toată intimitatea de care a avut nevoie pentru a crea.
Cezar Petrescu a cumpărat casa în 1937 și a locuit în ea până la moarte, în 1960, la interiorul ei scriind o mare parte dintre cele mai importante opere ale sale. Are parter și etaj și adăpostește adevărate colecții de mobilier, decorațiuni și obiecte de uz casnic ce reflectă stilul popular tradițional românesc din toate colțurile țării: covoare oltenești, ceramică din Transilvania, mobilă personalizată și țesături cu motive populare.
La parter se află sufrageria sub forma unui salon de oaspeți, iar la etaj se găsește biroul de lucru al scriitorului, în continuarea căruia e disponibil și un birou de vară, amenajat pe terasă. După moartea scriitorului, casa a fost donată statului român, cu toate colecțiile de cărți, fotografii, acte personale, dar și cu tot mobilierul ce a aparținut lui Cezar Petrescu. Ai senzația că scriitorul e încă acasă, la Bușteni.
Casa lui George Călinescu
Casa lui George Călinescu este în București, pe strada George Călinescu numărul 53 din sectorul 1. Scriitorul a conceput-o el însuși, exprimându-și simțul artistic inclusiv în amenajarea curții.
Casa în sine reprezintă o atracție nu doar pentru cei îndrăgostiți de opera lui Călinescu, ci și pentru pasionații de decorațiuni interioare. A fost transformată în casă memorială și deschisă publicului, surprinzându-și vizitatorii prin colecțiile personale inedite și valoroase, atât în ce privește biblioteca de cărți cât și picturile de pe pereți.
Se pot admira tablouri semnate de Ştefan Luchian, Ioan Andreescu, Theodor Pallady. Pe lângă manuscrise personale și volume proprii, George Călinescu avea în bibliotecă și cărți ale unor mari autori români și străini. Biblioteca face parte din biroul scriitorului, păstrat de așa manieră că te aștepți să-l vezi pe Călinescu dintr-un moment în altul așezându-se și pregătindu-se de scris. Mobilierul este cel care impresionează pe cei mai mulți dintre turiști, datorită stilurilor foarte variate.
Se pot vedea piese de mobilier în stil oriental, în stil venețian, în stil franțuzesc sau imperial. Covoarele orientale, icoanele ortodoxe pe sticlă și decorațiunile chinezești se îmbină în mod ideal cu fotolii adânci sau scaune înalte, cu măsuțe rotunde și biroul din lemn masiv, contribuind la atmosfera extrem de plăcută și originală a casei.
Casa lui Alexandru Vlahuță
Casa lui Alexandru Vlahuță se afla în județul Vrancea, în satul Dragosloveni și reprezintă una dintre cele mai frumoase atracții turistice ale zonei.
I-a revenit lui Alexandru Vlahuță în urma celei de-a treia căsătorii, cu o femeie foarte bogată din părțile locului. Casa se prezenta sub forma unui adevărat conac, în care Vlahuță a investit sume mari de bani. Frumusețea decorațiunilor de la interior, înălțimea pereților și dimensiunea moșiei au transformat acest loc într-un adevărat popas boem, unde foarte mulți dintre prietenii culți ai lui Alexandru Vlahuță veneau în căutarea muzei.
Nume grele ale culturii românești au petrecut momente minunate în această casă și în compania lui Vlahuță: Ion Luca Caragiale, Nicolae Iorga, Nicolae Grigorescu, Barbu Delavrancea, Octavian Goga și Gala Galaction. La 1907, casa a fost avariată pe fondul răscoalei țărănești, dar scriitorul a recondiționat-o ulterior, adăugându-i un corp nou, cu parter și etaj.
La etaj se afla un balcon enorm, acoperit, de la înălțimea căruia se puteau admira podgoriile vrâncene. În spatele balconului era biroul lui Vlahuță, prevăzut și cu o prețioasă bibliotecă. Peste tot pot fi admirate și azi tablourile lui Nicolae Grigorescu. În timpul primului război mondial, casa a fost grav avariată, dar statul român a donat bani pentru refacerea construcției și transformarea ei în cămin cultural.
Casa lui Mihai Sadoveanu
Casa lui Mihai Sadoveanu se găsește în Fălticeni, județul Suceava, și reprezintă casa pe care scriitorul și-a construit-o personal și în care a trăit o parte a tinereții, casa în care a și scris câteva dintre cele mai frumoase opere ale sale.
Mihail Sadoveanu făcuse liceul la Fălticeni și îndrăgise peste măsură acest loc. A revenit aici la vârsta de 28 de ani și și-a cumpărat teren pe care a construit actuala casa memorială, dându-i, pe atunci, numele de Casa din deal. A locuit aici încontinuu timp de 9 ani, apoi a revenit doar în vacanțe sau scurte perioade de timp. A locuit temporar în actuala casă memorială până în anul morții sale, 1961.
Strada pe care se află casa a primit numele Mihail Sadoveanu. Casa este încăpătoare, formată din două holuri, un dormitor, biroul lui Sadoveanu, un salon comun și „odaia națională”. Aleea cu tei din jurul casei reprezintă chiar opera lui Sadoveanu și a fratelui său.
Împreună au plănuit și ulterior plantat o alee de-a lungul căreia scriitorul obișnuia apoi să se plimbe pentru a-și odihni sufletul. Casa memorială este în prezent amenajată sub forma unui muzeu al culturii. Sunt expuse foarte multe colecții de documente private ale lui Mihail Sadoveanu, corespondența sa, colecții de fotografii, manuscrise. Acestea sunt însoțite de picturi și gravuri semnate de artiști contemporani și care contribuie la atmosfera plăcută a casei.
Casa lui George Bacovia
Casa lui George Bacovia se găsește în București, pe strada George Bacovia nr 63, din sectorul 4. Este vorba despre casa în care Bacovia și soția sa, Agatha, au locuit în perioada anilor 1933 – 1957.
De altfel, este casa în care Bacovia a și închis ochii. Înăuntru, admiratorii lui pot vedea modul în care acesta a trăit, căci au fost păstrate în stare foarte bună mobilele, obiectele de uz casnic și mai ales câteva dintre manuscrisele lui George Bacovia. Holul casei memoriale a fost transformat în galerie expozițională, aici fiind expuse vechi fotografii personale, o mică parte a corespondenței autorului, câteva documente private și, bineînțeles, ciornele scrise de mâna lui Bacovia.
Casa se compune din biroul de lucru al scriitorului, camera de oaspeți sau sufrageria amenajată în așa fel încât lasă impresia că așteaptă musafiri, bucătăria și o bibliotecă foarte dragă cuplului Bacovia. Casa dispune și de o minunată și cochetă grădină, unde turiștii adoră să petreacă câteva momente în zilele de vară.
