Daca fiica cea mai mica a savantei Marie Curie, Eve Curie, a imbratisat o cariera de scriitoare, fiica cea mai mare, Irène Joliot Curie, a pasit pe urmele parintilor sai si a devenit o cunoscuta si apreciata femeie de stiinta, care a adus contributii remarcabile stiintei. Se naste la Paris, pe 12 septembrie 1897 si este de mica pasionata de chimie. Dupa terminarea liceului, se inscrie la Facultatea de Stiinte de la Sorbona, insa isi intrerupe studiile pe perioada razboiului, pentru a deveni sora medicala a radiologului in perioada Primului Razboi Modial. Isi reia studiile dupa incheierea razboiului, iar in anul 1925 isi sustine teza de doctorat cu tema radiatiilor alfa emise de poloniu.
Totodata, dupa terminarea razboiului, Irène Joliot Curie devine asistenta mamei ei si lucreaza la Institutul Radiului din Paris, care a fost construit de parintii ei. In anul 1924 il cunoaste pe viitorul ei sot, Frédéric Joliot, un tanar inginer chimist, careia i se cere sa ii arate cu o mare precizie, tehnicile de laborator necesare cercetarii radiochimice. Doi ani mai tarziu cei doi se casatoresc, iar la 11 luni de la casatorie vine pe lume fiica lor, Helene, care va deveni fizician. Desi era proaspata mamica, nu renunta la cercetarile stiintifice si incepand cu anul 1928 se dedica, impreuna cu sotul ei, cercetarii nucleilor atomici. Ei identifica neutronul si prozitronul, insa nu inteleg si semnificatiile rezultatelor, motiv pentru care aceasta descoperire este revendicata mai tarziu de James Chadwick si de James Chadwick.
Mai tarziu, Irène Joliot Curie si sotul sau aveau sa isi gaseasca locul in istoria chimiei, prin descoperirea radioactivitatii artificiale, descoperire pentru care primesc, in anul 1935, Premiul Nobel pentru chimie. Dupa ce li se acorda aceasta mare onoare, se bucura de recunoastere internationala, insa nu doar ei sunt cei care trebuiau sa se bucure de decernarea acestui premiu, ci si o romanca, Stefania Maracineanu. Aceasta, cunoscuta si drept savanta care aduce ploaia, deoarece este primul om de stiinta, care a creat ploaia artificiala, este si cea care a descoperit pentru prima data radioactivitatea artificiala. Este adevarat ca cei doi savanti au explicat fizic fenomenul, insa era firesc sa fie si ea recunoscuta drept una dintre cei care au realizat o asemenea descoperire. Din nefericire, atributiile ei raman necunoscute, folosindu-se de scuza ca aceasta a fost interesata sa descopere cu totul altceva.
In anul 1932, Irène Joliot Curie si sotul sau Frédéric devin parinti pentru a doua oara, cand se naste baietelul lor, Pierre, care va urma o cariera de biolog. Fara sa isi neglijeze datoria de mama, nu abandoneaza cercetarile stiintifice, insa se implica si in politica. In anul 1934, impotriviti miscarii fasciste, se alatura Partidului Socialist, iar in Razboiul Spaniol Civil isi exprima simpatia fata de republicani. Totodata, in acelasi an, ea este numita Subsecretar de Stat pentru Cercetari Stiintifice langa Guvernul Frantei. Desi doreau sa procedeze in continuare ca parintii ei si sa publice rezultatele certatarilor, pentru ca lumea intreaga sa se bucure de descoperirie lor stiintifice, constientizeaza pericolul ce poate urma, daca sunt intrebuintate in scop militar, si renunta.
O alta semnificativa realizare pentru Irène Joliot Curie consta in ocuparea functiei de Profesor al Facultatii de Stiinte din anul 1937, iar din 1946 numirea sa la conducerea Institutului de Radiu. De asemenea, este functionar al guvernului la Directia pentru Energie Atomica, ceea ce i-a permis sa lucreze la construirea primului reactor francez din anul 1948. In afara pozitiei de savanta, a fost o femeie preocupata de viata sociala, insa si de emanciparea femeilor, fiind o sustinatoare a importantei educatiei pentru femeile de peste tot din lume. In acest sens, a fost membru al Comitetului National de Femei Franceze si a Consiliului Mondial pentru Pace.
Dupa ce devine membra a unor academii straine, este numita Doctor Honoris Cauza de mai multe ori si a avut o activitate stiintifica atat de bogata si de remarcabila, Irène Joliot Curie se stinge din viata, pe data de 17 martie 1956, la varsta de 56 de ani. Ca urmare a expunerii la substante radioactive atat de mult precum savanta, era un sfarsit inevitabil, asa cum i s-a intamplat si savantei Marie Curie. Astfel, moare de leucemie, lasandu-l pe sotul sau sa ii continue munca, acesta murind la doi ani dupa moartea sa.
