O prezenta unica in istoria folclorului romanesc, Maria Tanase a devenit o legenda, o valoare nationala care a valorificat cantecele folclorice la maximum. Povestea ei de viata este spectaculoasa, de la nasterea ei, din 25 septembrie 1913, pana la moartea din 22 iunie 1963. In ce 49 de ani de viata a trecut de la cel de-al treilea copil al unei familii modeste din mahalaua Caramidarilor din capitala, la femeia ce concerta in America si frangea inimile barbatilor, ce nu mai conteneau in a-i umple cabina cu buchete de flori. Este fiica Anei Munteanu, originara din comuna Carta, a judetului Sibiu, si a florarului Ion Coanda Tanase, care provenea din statul oltenesc Mierea Birnicii.

Facand parte dintr-o familie saraca, Maria Tanase nu isi permite sa continue studiile, fiind nevoita sa renunte la scoala din clasa a treia de liceu. Ramasa fara posibilitatea de a merge la scoala, isi ajuta parintii la intretinerea gradinii de zarzavat si de flori pe care o aveau. In anul 1921 isi face debutul pe scena, la serbarea de sfarsit de an a Scolii Primare numarul 11 Tabacari. La varsta de 15 ani participa la concursul Miss Romania, insa nu trece proba costumului de baie, considerandu-se ca are picioarele prea groase. La 16 ani, viata artistei avea sa se schimbe complet, dupa ce se indragosteste de un medic tanar, care o lasa insarcinata, adolescenta vazandu-se nevoita sa avorteze. Acest avort avea sa o coste extrem de scump, pentru ca nu a mai putut fi mama de atunci, desi isi dorea foarte mult un copil.

Dupa aceasta intamplare nefericita pentru Maria Tanase, se hotaraste sa fuga de acasa si se angajeaza casiera la un restaurant modest din capitala, unde incepe sa si cante, spre deliciul clientilor localului respectiv. Acesta este un inceput modest, insa promitator, dupa ce semneaza un contract cu restaurantul Neptun de pe strada Buzesti si in 1934 imprima romanta de Nello Manzatti “Mansarda” la casa de discuri “Lifa Record”, fiind prima imprimare a artistei. Dupa succesul cu “Mansarda”, urmeaza o noua imprimare, cu piesa “Nunta Tiganeasca”, care cunoaste un succes foarte mare.

Angajata la casa de discuri Columbia, Maria Tanase este trimisa la Viena, in vara anului 1936, unde imprima piesele “Cine iubeste si lasa” si “M-am jurat de mii de ori”. Intoarsa in Romania, este angajata la radio cu suma de 10.000 de lei pe luna, iar in anul 1938, este angajata la restaurantul “Luxandra”. La 17 august 1938 canta la incheiera cursurilor de vara ale Universitatii Populare de la Valenii de Munte, unde este numita de catre istoricul Nicolae Iorga, “Pasare Maiastra”. Popularitatea incepe sa nu mai fie o problema pentru Maria Tanase, iar solicitarile pentru a concerta nu intarzie sa apara. Astfel, tot in anul 1938 se angajeaza la Teatrul “Alhambra”, iar in luna septembrie lanseaza cantecele “Mi-am pus busuioc in par” si “Habar n-ai tu”.

In anul 1939, Maria Tanase are onoarea de a reprezenta cantecul popular in America, in cadrul Expozitiei Internationale de la New-York, unde va concerta in fata presedintelui american Hoover, cat si a sculptorului Constantin Brancusi, pe care are ocazia sa il cunoasca. Dupa ce sustine trei sau patru spectacole in strainatate se intoarce in Romania, la mama sa. In anul 1940, Miscarea Legionara isi face simtita prezenta si ii interzice sa cante, distrugand si toate discurile care existau cu Maria Tanase. Desi justificarea oficiala pentru asemenea actiuni a constat in faptul ca artista se abate de la adevaratul folcor, reala explicatie este data de prieteniile existente intre artista si intelectualii evrei si democrati.

Citește și:  Constantin Brâncuşi a sculptat “infinitive lungi”, idei şi esenţe – un artist român pentru eternitate
Maria Tanase, Foto: gabryellehelen.wordpress.com
Maria Tanase, Foto: gabryellehelen.wordpress.com

In perioada razboiului, Maria Tanase se implica in sprijinirea soldatilor aflati in spitale, alaturi de George Enescu si Constantin Tanase, iar in 1941 sustine un turneu in Turcia, unde este numita cetatean de onoare. In anul 1952 are onoare a de a fi numita la catedra proaspat infiintata de cant popular de la Scoala Medie de muzica numarul 1, unde le are ca eleve pe Ileana Constantinescu, Natalia Serbanescu si Victoria Darvai. De asemenea, in anul 1945 joaca pe scena Teatrului Muncipal in “Cadavrul viu”, iar in 1956 in “Horia”. A cantat si in patru filme, acestea fiind “Se aprind facliile”, fiind un film care s-a pierdut, dar si “Romania” din anul 1947, “Ciulinii Baraganului” din 1958 si in acelasi an in scurt-metrajul “Amintiri din Bucuresti”.

In anul 1950 Maria Tanase se casatoreste cu juristul Clery Sachelarie, insa despre casatoria celor doi se spune ca nu a fost una fericita. Cu toate acestea nu au divortat, iar ea si-a continuat cariera artistica pana la sfarsitul vietii. A cantat la foarte multe restaurante din capitala, in special in perioada dintre cele doua razboaie, fiind admirata la “Luxandra’, “Continental”, “Parcul Aro”, sau “Neptun”, unde veneau foarte multi oameni sa o vada, unii dintre ei fiind barbati cuceriti de frumusetea sa neobisnuita.

Datorita prieteniilor pe care Maria Tanase le avea cu oameni deosebit de influenti, se crede ca aceasta ar fi fost agenta a Serviciului Special de Informatii, care era condus de Eugen Cristescu, pe care l-ar fi ajutat sa afle informatii de la anumite persoane din America cu care aceasta era prietena. Desi Cristescu nu a afirmat implicarea artistei in SSI, istoricii sunt de parere ca a colaborat cu acesta. De asemenea, Securitatea nu o agrea foarte mult pe cantareata si a urmarit-o de nenumarate ori, insa popularitatea de care se bucura artista i-a determinat sa o lase in pace.

Dupa o cariera extrem de bogata, Maria Tanase trece in nefiinta la 49 de ani, mult prea devreme, afland, in timp ce se afla in turneu la Hunedoara, ca este bolnava de cancer. La 22 iunie 1963 moare la Spitalul Fundeni, fiind condusa pe ultimul drum intr-un car cu boi de un numar urias de oameni care au iubit-o. Numita “Artist emerit” in anul 1956 si cu un repertoriu de peste 400 de cantece culese de peste tot din tara, lasa un gol imens la trecerea sa in nefiinta. Dupa cum ii lasa testament sotului ei, avea o dorinta, ca dupa moartea sa, sa se ridice o fantana care sa fie situata la rascruce de drumuri, iar oamenii, atunci cand se opreau la fantana pentru a-si opri setea, sa isi aminteasca de ea.

In anul 2005, la intiativa prezentatoarei TV Iuliana Tudor, visul Mariei Tanase se implineste, cu ajutorul primariei orasului Mangalia, fiind construita, in anul 2005, la 42 de ani de la moartea artistei, o fantana ce ii poarta numele, situata la intrarea in Saturn.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.