Despre România, se știe cel mai adesea că este un tărâm al misterelor naturii, al locurilor încă nedescoperite; secrete de istorie și religie găsesc adăposturi ideale în peșterile numeroase ale țării noastre. Aproape fiecare peșteră din România ascunde o legendă împietrită în calcarul pereților.

Peștera Limanu

pestera limanu

Pe cât de misterioasă, pe atât de frumoasă. Peștera Limanu se găsește în Mangalia, județul Constanța și deși a fost descoperită de mult timp, nu a fost niciodată exploatată în întregime.

Este una dintre cele mai lungi peșteri calcaroase din România, cu sute de galerii întortocheate; au fost topografiați 4000 de metri, dar se spune că, în realitate, galeriile peșterii Limanu s-ar întinde până în Bulgaria. Circulă multe legende pe seama acestei peșteri; conform descoperirilor arheologice, peștera a fost locuită în neolitic.

Există și dovezi ale prezenței dacilor în interiorul peșterii Limanu. În prezent, localnicii susțin că din adâncurile peșterii se aud zgomote ciudate și că există pericolul ca turiștii care se avântă cu prea mare îndrăzneală să nu se mai întoarcă niciodată.

Peștera lui Zalmoxe

pestera polovragi

Se cheamă, în realitate, peștera Polovragi și ascunde câteva dintre tainele fascinante ale istoriei poporului român. Se găsește în Munții Căpățânii, în județul Gorj, și a fost săpată în calcar de apele râului Olteț. Are o lungime cartografiată de circa 9000 metri, însă capătul nu a fost încă atins de niciun om.

În această peșteră, se găsesc tot felul de minunății: „scaunul lui Zalmoxe”, cuptoarele dacilor, o pictură realizată de un călugăr ortodox în tehnică de fum negru, câteva texte în scrierea cuneiformă și un izvor a cărui apă nu seacă niciodată.

Se spune că Polovragi este peștera în care ar fi stat ascuns Zalmoxe, drept dovadă fiind și tronul său. Tot aici, ar fi fost ascunsă comoara de aur a dacilor. Numele vine de la o plantă miraculoasă, „polovragă”, pe care vracii daci o prelucrau în adâncurile peșterii. Vindeca orice boală.

Peștera Urșilor

pestera ursilor

Localnicii o mai numesc și peștera Uriașilor. Se găsește în Munții Apuseni, la marginea localității Chișcău din Bihor. A fost descoperită accidental, în anul 1975, în urma dinamitărilor de la o carieră de marmură din vecinătate. Nu este foarte lungă, măsoară 1500 de metri, dar dispune de galerii așezate pe două etaje.

Misterul acestei peșteri e legat de fosilele descoperite în număr foarte mare. S-a dovedit că aici au murit circa 140 de urși dintr-o specie dispărută cu 15.000 de ani în urmă. Turiștii vor vedea cu ochii lor oasele uriașe ale urșilor, străjuind intrările în galerii. E greu de explicat cum atât de mulți urși au devenit prizonieri ai peșterii. Dincolo de acest aspect, peștera Urșilor pare la interior sculptată în marmură și nu în calcar.

Peștera Tăușoare

Foto: bistrita.citynews.ro

De departe, una dintre cele mai misterioase peșteri calcaroase ale României, datorită descoperirilor de ordinul paranormalului făcute la interiorul ei. Peștera Tăușoare se află în Munții Rodnei, pe versantul Văii Izvorul Tăușoarelor și a fost descoperită în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Înăuntru s-au găsit tot soiul de ciudățenii, inexplicabile până în ziua de azi: oase ale unor specii de urși așezate într-o formă circulară, bile de calcar, perfect rotunde, unice în lume, o cascadă de 15 metri și un mineral unic în România, denumit „mirabilit”.

Bilele de calcar sunt considerate a avea proveniență extraterestră și se spune că dacă pleci urechea asupra lor, îți vorbesc. Peștera a fost abia de curând deschisă turiștilor, adresându-se în special celor capabili de efort fizic.

Peștera Bolii

pestera bolii

Un pic diferită de peșterile obișnuite, se prezintă turiștilor mai degrabă sub forma unui pasaj străbătut de un pârâu. Tunelul stâncos s-a format în mod natural, între munții Sebeșului și munții Retezat, luând forma unei galerii ce acompaniază pârâul Jupâneasa.

Înăuntru, este apă, iar oamenii au construit încă cu sute de ani în urmă tot soiul de podețe de lemn. Au fost înlocuite de mai multe ori de-a lungul timpului. Este o peșteră de numai 500 de metri lungime și extrem de aerisită, cu tavan înalt și pereți laterali destul de lați, astfel că nu inspiră atacuri de panică sau claustrofobie.

Citește și:  Turism sportiv: Bungee Jumping în România

Se spune că este una din fostele peșteri ale dacilor, unde aceștia ar fi ascuns cantități mari de aur pur. Localnicii au păstrat povestea peșterii Bolii care spune că, în realitate, ceea ce văd turiștii este o doar o iluzie optică.

În prezent, este iluminată artificial, iar umbrele rezultate din jocul luminilor colorate duc la apariția unor sculpturi ireale.

Peștera cu sarcofage

Foto: carpati.org

Se găsește în Dobrogea, deasupra șoselei ce pornește din satul Dumbrăveni, Mangalia. Peștera este cocoțată sus pe tot, pe un perete de calcar unde accesul presupune un curaj nebun și ceva experiență în ale alpinismului. Se poate ajunge doar pe o scară.

Peștera este de fapt o mică grotă săpată natural în piatra muntelui și unde au fost descoperite 3 vechi morminte creștine, sub forma unor sarcofage fără capac.

Se zice că datează din secolul al IV-lea; sarcofagele au fost săpate direct în piatra de calcar. Este un loc unic în România. Misterul planează asupra celor înmormântați la înălțime. Peștera cu sarcofage este destul de puțin cunoscută, dar fascinantă, cel puțin din punctul de vedere al căii de acces.

Peștera Vântului

pestera vantului

Își datorează numele curenților de aer foarte puternici care străbat peștera încă de la intrare. Este cea mai mare peșteră din România, având o lungime de 52 de kilometri. Se găsește în Munții Pădurea Craiului, în imediata apropiere a localității Şuncuiuș; are 3 etaje, iar galeriile sunt dispuse pe câte 4 nivele.

A fost descoperită la jumătatea secolului al XX-lea, dar exploatarea ei s-a dovedit extrem de anevoioasă, actuala suprafață fiind descoperită abia în primii ani ai secolului XXI. A fost săpată natural în calcare vechi de 200 milioane de ani.

Peștera La Adam

Foto: romaniantourism.com

O peșteră deosebită, iluminată în mod natural în cea mai mare parte a ei, datorită unor mici „ferestre” săpate de apă în peretele dealului la poalele căruia se află peștera La Adam. Se găsește în Dobrogea, pe Valea Casimcei, comuna Târgușor, și este plină de mistere.

Numele i se trage de la descoperirile făcute în galeriile sale – resturi umane din urmă cu 120.000 de ani, pietre cioplite cu caracter religios, închinate zeului Luminii (divinitate a perșilor) și urme ale unei antice așezări umane, Ester, nume menționat în Vechiul Testament.

Cultul zeului Luminii, Mitras, este extrem de îndepărtat și misterios; a pornit din timpul Imperiului Persan și a fost îmbrățișat în Imperiul Roman.

Zeul era considerat un protector al militarilor și, cel mai adesea, era divinizat în peșteri și grote. Peștera La Adam este una dintre foarte puținele peșteri ale Europei în care s-au descoperit urme ale cultului Mitras.

Peștera Topolnița

pestera topolnita

Nu se lasă ușor descoperită. Peștera Topolnița este deschisă turiștilor o singură zi pe an, iar în rest cei care doresc neapărat s-o viziteze au nevoie de aprobare specială din partea Academiei Române. Peștera se găsește pe aria județului Mehedinți, între localitățile Marga și Cireșu.

Este considerată o peșteră unică în lume; are o lungime de 11 kilometri, iar în interior adăpostește o adevărată lume a misterelor – prăpăstii adânci, cascade urlătoare, o deltă de apă, un lac de cleștar, păduri de stalactite și stalagmite, sculpturi gigantice în formă de lumânare.

Descoperirile făcute aici au atestat prezența oamenilor în această peșteră încă din perioada neoliticului; mai mult, s-au descoperit și formațiuni fosilifere unice în lume. Are 5 intrări și este socotită o peșteră gigantă.

Peștera Şugău

Peștera Şugău

Pe plan local, este considerată o peșteră de aur, căci legenda spune că la fiecare 7 ani, din pereții peșterii începe să picure aur pur, atât de mult, încât poate fi strâns în găleți. Se găsește în județul Harghita, în munții Giurgeului, pe unul dintre pereții de calcar ai muntelui Şipoș și a fost descoperită în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Galeriile sale sunt extrem de strâmte, înguste, iar formele săpate în mod natural sunt diferite de cele obișnuite pentru astfel de peșteri, în sensul că au forme rotunjite, curbate. Cel mai mare mister se leagă însă de șoaptele care se aud încontinuu dinăuntrul peșterii. De fapt, sunt rezultatul curenților de aer și ai presiunii atmosferice.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.