Gena anxietăţii din creier este o descoperire recentă, uimitoare, anunţată la sfârşitul lunii aprilie 2023, de către o echipă de cercetători de la “Bristol University”, una dintre cele mai prestigioase universităţi din Regatul Unit.

Descoperirea are implicaţii enorme, spun medicii implicaţi în cercetare, pentru dezvoltarea unor noi metode de combatere a acestei “boli a secolului al XXI-lea”, în condiţiile în care milioane de oameni (peste 35% din populaţia globului) suferă de tulburări precum anxietatea, stresul, fobiile, care sunt, de fapt, trei niveluri/ grade ale aceleiaşi stări, miliarde de dolari fiind alocate anual pentru tratarea acestor maladii, după cum arată statisticile OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii).

Anxietatea este o tulburare psihică, legată de sistemul nervos simpatic (care acţionează autonom, fără control conștient, parte a sistemului nervos vegetativ şi care este responsabil de pregătirea organismului pentru a reacţiona în faţa unui pericol, prin răspunsul “fight or flight”/ “fugi sau luptă”).

În lumea în care trăim, spiritul de competiţie exacerbat, ritmul alert la care suntem supuşi în fiecare zi, schimbările/ crizele economice, sociale, mentalităţile referitoare la starea materială, la relaţiile de cuplu, familie etc., criza valorilor, consumul de droguri, alcool etc. sunt doar câteva dintre cauzele tulburărilor anxioase, caracterizate prin sentimente intense de teamă, neliniște, incertitudine și îngrijorare persistentă.

Între anumite limite, astfel de reacţii de răspuns ale organismului sunt fireşti, reprezintă o formă de autoprotecţie în faţa pericolelor, a unei realităţi agresive, un fel de mobilizare în confruntarea cu evenimentele negative. Când devin însă incontrolabile, constante, se transformă în patologii foarte greu de învins.

De la abordările tradiţionale, la gena anxietăţii

Frica
Frica

Până la momentul actual, s-au emis mai multe ipoteze referitoare la cauzele, riscurile de a dezvolta anxietate, la evoluţia şi posibilele terapii în tratarea acestei boli. În general, până la excepţionala descoperire legată de gena anxietăţii, se presupunea că tulburările anxioase ar putea fi generate de factori de mediu, de factori biologici şi, probabil, de anumiţi factori genetici – mai exact, o varietate de gene care ar influenţa neurotransmiţătorii (substanţe chimice prin intermediul cărora se face transmiterea impulsurilor nervoase), sistemul endocrin și alte căi biologice implicate în reglarea răspunsului la stres și în reglarea emoțiilor.

De asemenea, nivelurile scăzute de serotonină au fost considerate de multă vreme una dintre principalele cauze ale tulburărilor de anxietate și depresie. Cu toate acestea, cercetările recente au găsit dovezi care par să infirme această teorie. Mecanismele biomoleculare care guvernează aceste tulburări sunt, într-adevăr, complexe și au multe lacune în a fi înțelese corect, această neînțelegere explicând probabil lipsa de eficacitate a diverselor tratamente.

Diverse studii, din epoca actuală, au arătat că nu există nicio diferenţă între persoanele sănătoase și cele depresive, în privinţa nivelurilor de serotonină. Mai mult, o scădere indusă a serotoninei la persoanele sănătoase nu ar provoca neapărat depresie, iar studiile clinice ale medicamentelor existente pentru tratarea acestor tulburări ar fi arătat o mică diferență de eficacitate față de placebo (un eșantion de 10 studii, care au implicat sute de voluntari, a constatat că o scădere a nivelului serotoninei indusă artificial a produs depresie doar la 1 din 75 de participanți, în medie).

Gena anxietăţii din creier – speranţe uriaşe pentru prevenirea şi tratarea bolii secolului al XXI-lea

Gena anxietăţii, Sursa University of Bristol
Gena anxietăţii, Sursa University of Bristol

Gena anxietăţii a fost descoperită de cercetătorii din Regatul Unit, de la Universitatea Bristol, în urma a nenumărate experimente pe şoareci. Aceştia au fost ţinuţi închişi timp de şase ore, pentru a li se induce un răspuns la stres, apoi a fost analizat creierul rozătoarelor la nivel molecular.

Aceste experimente au condus la identificarea unor niveluri crescute de microARN (miARN) – molecule mici (prezente şi în creierul uman) care ajută la determinarea genelor dintr-o celulă (care sunt exprimate și care nu), situate în amigdala cerebrală (formată din două nuclee situate adânc în lobul temporal) – centrul emoţional al creierului, o regiune extrem de complexă, implicată în gestionarea emoţiilor, a fricii şi, implicit, în anxietate.

Citește și:  Creierul uman – “o mașină de citit viitorul”

Când cercetătorii au analizat mai atent microARN-ul (miARN), la momentul în care a atins cele mai înalte niveluri (miR-483-5p), au văzut că aceste molecule au suprimat expresia genei Pgap2 și că această suprimare a dus la ameliorarea stresului și la reechilibrarea comportamentului asociat cu anxietatea.

Gena anxietăţii Pgap2 ar fi, aşadar, cheia spre prevenirea şi stoparea acestei boli şi, speră cercetătorii, pentru dezvoltarea de terapii pentru alte afecțiuni psihiatrice complexe.

MiARN-urile – spunea coordonatorul echipei de cercetători – sunt “pregătite” strategic pentru a controla condiții neuropsihiatrice complexe, cum ar fi anxietatea. dar mecanismele moleculare și celulare pe care le folosesc pentru a regla rezistența la stres și susceptibilitatea au fost până acum, în mare măsură, necunoscute”.

Principalele simptome ale anxietăţii

Gena anxietăţii
Gena anxietăţii

Simptomele unui atac de anxietate variază în funcție de individ, dar, spun specialiştii, se manifestă în principal prin: frică difuză, dureri de cap, palpitații/ bătăi rapide ale inimii, transpiraţie, dificultăţi în vorbire, tulburări obsesiv-compulsive, senzaţie de sufocare, greaţă sau disconfort abdominal, insomnii, bufeuri, senzație de furnicături în picioare și mâini, impresia de pierdere a controlului, temeri exagerate, nerezonabile etc.

Medicii disting trei forme principale de anxietate:

  • Tulburare de anxietate generalizată (TAG), în care fricile difuze, nespecifice apar spontan și aleatoriu și nu au ca declanșator o situație sau un obiect;
  • Tulburare de panică/ atacuri de panică – perioade bruște de frică intensă, inexplicabilă;
  • Fobii care se concentrează pe lucruri concrete și sunt legate de obiecte, situații sau spații specifice declanșatoare (de exemplu, animale, oameni sau lipsă de spațiu).

Gena anxietăţii – dovada că organismul uman are resurse pentru orice

Atitudini
Atitudini

Gena anxietăţii, ca şi alte descoperiri ale epocii moderne despre organismul uman, arată că oamenii sunt fiinţe de o complexitate excepţională (şi care este departe de a fi desluşită pe deplin). În acelaşi timp, se pare suntem construiţi în aşa fel încât să facem faţă unor situaţii de viaţă extrem de variate si dificile.

In lumea complicată în care trăim, am devenit însă extrem de vulnerabili (fizic şi psihic) şi am “uitat” sau ne-am pierdut capacitatea de a înfrunta viaţa, păstrându-ne în acelaşi timp sănătatea.

În timpurile vechi, chiar dacă nu existau termeni precum fobii, stres, anxietate şi chiar dacă abia se puneau bazele medicinei (rudimentare), oamenii înţelegeau intuitiv, printre altele, că forţa şi starea de bine se nasc din felul în care fiecare reuşeşte să-şi controleze voinţa, intenţia, în acord cu natura, cu lumea şi cu sine.

Seneca, unul dintre marii înţelepţi ai antichităţii, în urmă cu aproape 2000 de ani, constata că oamenii nefericiţi erau cei care trăiau copleşiţi de nelinişti, de frici, de neputinţă, de gândul că li s-ar putea întâmpla ceva dramatic (ceea ce astăzi numim anxietate), chiar dacă multe dintre lucrurile respective nu se întâmplau, poate, niciodată, altfel spus, sufereau mai mult în imaginaţie decât în realitate.

Îndemnul lui Seneca, pentru a fi sănătosi, valabil şi astăzi, este să nu uităm că: “Toate lucrurile care sunt supuse sorţii devin rodnice şi plăcute dacă cel ce le ţine în stăpânire se are şi pe sine în stăpânire şi nu este în voia lucrurilor. Este o greşeală să te gândeşti că soarta te lasă să ai ceva bun ori ceva rău – ea ne dă plămada pentru bine şi pentru rău şi temeiurile a ceea ce va deveni, pentru noi, un rău sau un bine”.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.