Cel mai mare hering care apartine familiei Chirocentridae este heringul-lup (Chirocenirus dorab). Numele acestui peste vine de la dintii sai numerosi, dar mai ales de la cei doi canini ca niste colti foarte ascutiti de lup iesiti in afara pe maxilarul superior.

Heringul-lup este un renumit peste pradator foarte vorace care isi cauta hrana in apele tropicale de coasta ale Oceanului Indian si Pacific, de la Marea Rosie si Golful Arabic, spre estul Japoniei, Australia si Filipine.

Este renumit pentru viteza sa de a-si vana prada si lacomia de a consuma mai ales pesti care apartin aceluiasi ordin – ansoa si heringi mici. Vaneaza mai ales noaptea singur sau in grupuri mici, nu a fost vazut in bancuri foarte mari. Inoata in apele salmastre si marine la adancimi de 9-28 m, uneori ajungand la 120 m. Hrana sa consta de asemenea din sardine, larve de pesti, creveti, calamari, caracatite si alte cefalopode.

Are corpul alungit, acoperit cu numerosi solzi mici, poate ajunge la lungimea de 1 m si greutatea de 170-1200 g. Capul este mic, falcile sunt foarte proeminente, ochii sunt mari cu irisul de culoare deschisa.

Coloritul corpului pe partea dorsala este albastru-intens, pe partile laterale usor mai deschis iar pe partea ventrala gri-argintiu. Inotatoarea codala este mare, puternic bifurcata, alcatuita din doi lobi simetrici, inotatoarea dorsala este relativ mica, are un colorit inchis cu pete negre, inotatoarea anala este ingusta si alungita, iar aripioarele ventrale si pectorale sunt subtiri si lungi.

Citește și:  Specii de sopârle - Gecko dungat de zi (Gonatodes vittatus)
Chirocenirus dorab, Foto: fishingboating-world.com
Chirocenirus dorab, Foto: fishingboating-world.com

In perioada de reproducere – care are loc din luna aprilie pana in luna iunie – femela depune icrele fertilizate in apa, care apoi sunt purtate de curenti si in cele din urma adera la substrat. In unele zone depunerea icrelor are loc in octombrie sau chiar in decembrie, ca de exemplu in Insula Rameswaram din India.

Masculii cand ajung la maturitatea sexuala au dimensiunile mai mici decat femelele. O particularitate importanta a acestor pesti este capacitatea lor de a auzi, de a detecta chiar si frecventele ultrasonice. Speranta de viata este de 4-6 ani, uneori si mai mare, in cazuri exceptionale de pana la 13 ani.

Desi exista cateva povesti relatate de pescari in legatura cu muscatura fioroasa a acestui peste totusi heringul-lup nu este un peste periculos pentru om, cu siguranta unele muscaturi s-au produs doar in cazul in care acest peste a fost capturat si manipulat incorect.

Pescarii il considera un peste foarte bun pentru consum, el este apreciat pentru carnea sa deosebit de gustoasa, fiind comercializat atat proaspat, sarat, cat si uscat, afumat sau congelat. De asemenea, pescarii ii folosesc carnea drept momeala pentru capturarea altor pesti-trofeu, mai mari.

Heringul-lup nu este o specie in pericol de disparitie, numarul de exemplare fiind foarte mare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.