Iepurele de vizuina din Amami traieste in regiunile impadurite, forestiere, cu vegetatie densa din Insulele Amami si Tokuno. Aceasta specie japoneza este protejata prin lege inca din anul 1921.
Are lungimea corpului de 45-51 cm, greutatea de 2-3 kg si lungimea cozii de 1-3,5 cm. Capul este destul de mic comparativ cu marimea corpului, urechile sunt lungi de cca. 4,5 cm fiecare, imblanite cu par des si scurt, iar ochii sunt mari, cu orbitele ovale, au irisul de culoare inchisa, sunt pozitionati sus, pe fiecare latura a capului. Botul este rotunjit, narile ca niste fante ce pot fi complet inchise (pentru a evita patrunderea particulelor de pamant in timp ce sapa), iar deasupra buzei superioare are cateva perechi de vibrize care ii amplifica simturile.
Membrele anterioare si posterioare sunt scurte, acoperite de blana, terminate cu degete si gheare ascutite, tari si curbate, lungi de aproximativ 1-2 cm, perfect adaptate la sapatul in pamant, dar si la cataratul in copaci in scopul de a-si gasi hrana si a scapa de pradatori. Corpul este in intregime acoperit de blana deasa si moale, de culoare maro-inchis pe partea dorsala si roscata pe partea ventrala. Pe abdomen si mijlocul pieptului are o dunga de culoare alba, caracteristica speciei.
In perioada de imperechere femela are grija sa-si construiasca o vizuina pe care o captuseste cu materii vegetale uscate. Aceasta se aseamana cu un tunel relativ lung, care masoara in lungime in jur de 0,3-2 m si are o intrare de cca. 20 cm. Dupa o perioada de gestatie de cateva saptamani, femela naste 2-3 pui, care la inceput sunt orbi si neajutorati, au corpul golas, fara banita si trebuie ocrotiti si alaptati de mama.
Femela are obiceiul sa-si adaposteasca puii in vizuina si sa astupe intrarea in timpul zilei, iar pe timp de noapte o deschide, sapa cu ghearele pamantul si apoi isi hraneste puii, crezand astfel ca ii fereste mult mai bine de pradatori. La aceasta specie femela se reproduce de doua ori pe an. Hrana acestor iepuri de vizuina consta din diferite plante de padure, din tuberculi de cartofi dulci, scoarta de copac, lastari de bambus, ierburi de pampas si nuci. Cei mai mari dusmani naturali ai lor sunt cainii domestici, pisicile si mangustele.
Iepurele de vizuina din Amami are denumirea stiintifica de Pentalagus furnessi, face parte din ordinul Lagomorpha, familia Leporidae si este o specie in pericol de disparitie, numarul de exemplare este mic, in jur de 500-900 de indivizi.
Pana in prezent sunt cunoscute putine aspecte legate de modul de viata al acestor iepuri de vizuina, insa cercetatorii studiaza in continuare. Cert este ca aceasta specie reprezinta un descendent al iepurilor care au trait pe teritoriul unde acum se afla continentul asiatic in timpul Miocenului (cand flora si fauna erau in mare parte apropiate de cele actuale).
Video – Iepurele de vizuina din Amami (Pentalagus furnessi):
