Iguana de mare este o soparla perfect adaptata sa reziste la temperaturile scazute si apa sarata a marii. Este o specie endemica din Insulele Galapagos si este considerata singura soparla din lume care se hraneste in apa marii. Hrana sa preferata este alcatuita din algele pe care le gaseste in apele reci ale marii din Insulele Galapagos.
Adaptările uimitoare ale iguanei de mare la mediul oceanic o fac una dintre cele mai fascinante reptile de pe planetă.
Adaptările uimitoare ale iguanei de mare
Are corpul perfect adaptat la mediul in care traieste, acoperit cu solzi mari si rezistenti care o protejeaza impotriva salinitatii apei. De asemenea, cu ajutorul glandelor nazale elimina sarea din corp si astfel deseori are un aspect ciudat, albicios in zona capului datorita depunerii acesteia.
Aspectul sau general este masiv, are lungimea corpului de 50-100 cm si coada lunga putin aplatizata pe partile ei laterale. Capul este mare si lat, iar corpul foarte puternic, picioarele sunt robuste terminate cu degete lungi si groase, cu gheare mari, rezistente si ascutite.
Masculii sunt inzestrati pe cap in zona cefei cu o creasta mai mare decat femelele. Coloritul lor poate varia de la gri-inchis la rosu si negru. Acesta se datoreaza speciilor de alge pe care iguanele le consuma.
Habitatul exclusiv al iguanei din Insulele Galapagos
In general iguana de mare se scufunda in apele de adancimi mici, sta sub apa cap 10 minute si iese iar la tarm. Uneori masculii ajung si la adancimi mai mari de pana la 12 m si au capacitatea de a sta sub apa timp de aproximativ 60 de minute.
Cand ies afara din apa, trebuie sa stea iar la soare pentru a-si incalzi corpul. Ele traiesc in grupuri foarte mari de pana la 1000 de exemplare, pot fi observate stand ingramadite pe o zona de pe tarm pentru a se bucura de caldura razelor soarelui, asta fiind cea mai mare placere a lor.
Reproducerea și îngrijirea puilor
In perioada de imperechere, in lunile decembrie si ianuarie, masculii isi manifesta agresivitatea intre ei. Se lupta pentru teritoriu si pentru dreptul la imperechere cu femelele, isi aleg o zona si cateva femele si nu lasa nici un intrus sa se apropie. Uneori femelele cuibaresc impreuna in vizuini sapate in nisip, avand in vedere spatiul redus de pe tarm. Fiecare femela depune un numar de 1-6 oua si le cloceste timp de 2-3 luni.
Dupa eclozarea oualor apar puii care se deplaseaza spre zona intermareica pentru a se hrani cu algele care cresc pe stancile neacoperite de apa la flux si obisnuiesc sa se ascunda printre crapaturile stancilor spre a scapa de pasarile de prada. Ei nu pot sta in apa pentru ca este prea rece si sunt prea sensibili ca sa reziste la inceput la temperaturi scazute.
Iguana de mare face parte din ordinul Squamata, familia Iguanidae si are denumirea stiintifica de Amblyrhynchus cristatus.
Provocările de conservare ale iguanei de mare
Iguana de mare este considerată vulnerabilă din cauza amenințărilor precum schimbările climatice, poluarea marină și introducerea speciilor invazive în habitatul său. Creșterea temperaturilor oceanului afectează disponibilitatea algelor, principala sa sursă de hrană.
De asemenea, prezența prădătorilor introduși, precum pisicile și șobolanii, reprezintă un pericol major pentru ouăle și puii iguanelor. Eforturile de conservare includ măsuri stricte de protecție a habitatului și monitorizarea populațiilor.
Video – Iguana de mare (Amblyrhynchus cristatus), singura soparla care se hraneste in mare:
