Locul fosilifer Dealul Repedea are statut de arie protejată de interes naţional, fiind situat lângă releul de televiziune din sudul municipiului Iaşi, între Podişul Central Moldovenesc şi Câmpia Moldovei.
Locul fosilifer se întinde pe o suprafaţă de 5,80 hectare, aici aflându-se un masiv calcaros format din cochilii de scoici fosilizate după retragerea Mării Sarmatice. La o altitudine de 353 de metri, dealul prezintă o concavitate adâncă cu aspect de amfiteatru, având pereţi abrupţi, prevăzuţi cu grote.
Primele cercetări în zonă au fost realizate în secolul al XIX-lea de către geologul ieşean Grigore Cobălcescu, care a descoperit un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Acesta a elaborat studiul numit „Calcarul de la Răpidea”, publicat în anul 1862 în Revista Română pentru Ştiinţă, Litere şi Arte din Bucureşti. Articolul este considerat, de specialişti, prima lucrare românească de geologie.
Conform studiului, în urmă cu circa 5 – 7 milioane de ani, această regiune se afla sub apele Mării Sarmatice, izolată de oceanul planetar. Treptat, din cauza faptului că în ea se vărsau fluvii care aduceau cantităţi ridicate de apă dulce, salinitatea din Marea Sarmatică a scăzut. Drept consecinţă, vietăţile marine de apă sărată au dispărut, iar în locul lor au apărut unele adaptate la apa cu salinitate redusă.
Cochiliile moluştelor care trăiau în apa sărată s-au depus pe fundul mării, s-au cimentat şi au dat astfel naştere dealului Repedea din prezent. În timp, Marea Sarmatică s-a divizat în mai multe lacuri şi mări de dimensiuni mai mici, cum ar fi Marea Neagră, Marea Caspică, Lacul Balaton, Lacul Aral etc. Pe teritoriul României, apa s-a evaporat, iar fenomenele naturale au erodat gresia şi calcarul. Din cauza precipitaţiilor, în gresie, s-au format grote.
Grigore Cobălcescu a identificat două straturi geologice ale calcarului de la Dealul Repedea. Stratul de bază conţine calcar cu cochilii de „Cyrena”, „Limnea” şi „Planorbis”, datând de 11,61 – 15,97 milioane de ani, iar stratul superior este format din cochilii de „Cerithium”, „Cardium”, „Solen”, „Turbo” şi „Venus”, care provin de acum 2,5 – 5,3 milioane de ani. Geologul a descoperit mai mult de 40 de specii de moluşte fosile, inclusiv categorii noi.
Importanța științifică a Lacului fosilifer Dealul Repedea este enormă, atrăgând cercetători și studenți din întreaga țară. Fosilele găsite aici oferă o fereastră spre climatul și mediul de acum milioane de ani, când Marea Sarmatică era un element dominant al peisajului european.
Pe lângă valoarea științifică, Lacul fosilifer Dealul Repedea este și un punct de atracție turistică, datorită peisajului său rar și impactului vizual impresionant. Traseele de drumeție și punctele de observație oferă vizitatorilor ocazia de a se bucura de natură și de a descoperi istoria geologică a zonei într-un cadru natural excepțional.
