Luna ianuarie – originea şi semnificaţia acestei denumiri. Ianuarie 2020, din perspectiva astronomică şi astrologică

Luna ianuarie este, în calendarul gregorian, prima lună a anului. Denumirea acestei luni (în limbajul popular, Gerar/Ghenarie) vine din latinescul “Ianuarius”, nume dat în cinstea lui Janus bifrons, zeul al începuturilor şi al sfârşiturilor, al alegerilor, al cheilor şi al porţilor, al sărbătorilor şi riturilor de trecere.

Janus bifrons (Janus cel cu două frunţi/cu două feţe), sărbătorit la 1 ianuarie, era numit aşa pentru că una dintre feţe privea înapoi, spre trecut, iar cealaltă spre viitor. Este una dintre cele mai vechi zeităţi ale mitologiei romane. A fost, în viaţa pământească, rege în Latium (regiune din centrul Italiei), divinizat după moarte ca protector al Romei (cetate pe care o salvase de o invazie a sabinilor) şi pentru că îi învăţase pe supuşi ce înseamnă evlavia şi puritatea morală.

În privinţa numelui “Janus”, acesta provine, probabil, din verbul “eo/iens” (a merge), tocmai pentru că era considerat şi un zeu al riturilor de trecere, aşa cum precizează Cicero, care consemnează această mărturisire despre Janus bifrons: “u Eveghez la porţile cerului, Jupiter nu poate nici să iasă, nici să intre fără mine, de aceea mă numesc Janus”.

O altă posibilă etimologie ar fi asimilarea prenumelui slav “Jan/Janna” cu “Iohannes” (Ioan) sau un derivat din numele zeului Chaos, care precedă naşterea lumii.

La romani, Janus bifrons era invocat nu numai la începutul lunii ianuarie, ci şi la începutul fiecărei luni a anului, de Calende (numele primei zile a fiecărei luni).

Poetul latin, din secolul I i.Hr., Horaţiu, îl pomeneşte pe Janus bifrons ca însoţitor al lui Mater Matuta, divinitate a zorilor şi a aurorei, motiv pentru care, mai târziu, istoricul civilizaţiilor, Georges Dumezil, îl interpretează ca pe o divinitate solară: “Trezindu-se, Janus deschide ziua, culcându-se, o închide”.

Luna ianuarie a fost introdusă, în calendarul roman, în jurul anului 700 i.Hr., iar în ţările creştine marchează începutul anului din 1582, când a fost adoptat calendarul gregorian.

Luna ianuarie 2020, din perspectiva astronomică

Luna ianuarie 2020 oferă o serie de evenimente astronomice, unele vizibile cu ochiul liber. Să privim cerul, să ne amintim că suntem parte a Universului şi că, sub stele şi printre stele, nimic nu este întâmplător.

În perioada 1-5 ianuarie (mai intens între 3 şi 4 ianuarie), este vizibilă o ploaie de meteori numită Cvadrantidele, mai puternică decât Perseidele, al căror radiant (punctul de pe bolta cerească unde se creează efectul optic de roi de stele căzătoare) este Constelaţia Bootes/Văcarul, vizibilă în emisfera nordică. Sursa Cvadrantidelor este Asteroidul 2003 EH1, desprins din Cometa C/1490 Y1, descoperită de astronomii chinezi, coreeni şi japonezi, în urmă cu peste 500 de ani.

Un alt fenomen astronomic din luna ianurie 2020 este Luna plină din data de 10 ianuarie şi o eclipsă de lună prin penumbră, în aceeaşi seară (Luna nu se va întuneca complet).

Foarte strălucitoare este, în această perioadă, planeta Venus, vizibilă la orizont, spre sud-est. Pe măsură ce se apropie primăvara, Venus se va înălţa tot mai mult.

Jupiter este prizonier al Soarelui lui, până la sfârşitul lunii ianuarie, când va deveni vizibil din nou pe cerul nostru.

Luna ianuarie 2020, din perspectiva astrologică

Astrologii spun că anul 2020, începând chiar cu luna ianuarie, este extrem de complex. Pluto, Jupiter şi Saturn vor favoriza dezvoltarea personală, ne vor face să ieşim din zona de confort, pentru a accepta diverse provocări. Sentimentele se vor manifesta, de asemenea, cu mai multă pregnanţă. Pe plan profesional, recunoaşterea va veni pentru cei care nu renunţă, în pofida obstacolelor.

Luna plină din 10 ianuarie 2020, ca şi eclipsa de lună prin penumbră, potenţează energiile interioare, ne ajută să fim mai înţelepţi, să luăm decizii importante legate de viaţa personală, să luptăm pentru adevărurile noastre. Specialiştii în astrologie spun că este important să conştientizăm existenţa unor astfel de oportunităţi, precum energia adusă de Luna plină, pentru a le putea valorifica, dar şi pentru a ne elibera de lucrurile care nu servesc scopurilor şi dorinţelor noastre.

Sărbători şi tradiţii româneşti în ianuarie

Luna ianuarie/Gerar înseamnă începutul unui An Nou şi tradiţia spune că fiecare trebuie să întâmpine cu bucurie acest moment, să-şi limpezească dorinţele, să-şi facă planuri pentru timpul care urmează, pentru că, în luna lui Gerar, “cerurile sunt deschise”.

Printre sărbătorile importante ale lunii ianuarie se numără: Sfântul Vasile (1 ianuarie), Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie), Sfântul Ion Botezătorul (7 ianuarie), SânPetrul Lupilor (16 ianuarie), Filipii de iarnă (29-31 ianuarie).

Boboteaza, numită şi Sărbătoarea Iordanului, pe lângă semnificaţiile strict religioase, mai este şi o sărbătoare consacrată purificării apelor şi naturii.

De SânPetrul Lupilor şi de Filipii de iarnă se leagă o serie de superstiţii, menite să alunge pagubele pe care lupii le-ar putea aduce gospodăriilor, mai ales în casele ciobanilor. Cu această ocazie, în vremurile vechi, înţelepţii satului făceau şi previziuni cu privire la vreme şi la roadele de peste an.