Gnu dungat (Connochaetes taurinus) este o antilopa gnu cunoscuta si sub denumirea de gnu albastru, care traieste in Africa de Sud si de Est, la nord de Fluviul Vaal, pana la Kilimanjaro.
Aceste mamifere sunt o combinatie intre antilope, cai si vite. Au corpul indesat, robust, musculos si putin inaltat in partea din fata, sustinut pe cele patru membre zvelte si nu prea inalte, iar coada este lunga si neagra.
Capul este mare, cu o forma aproape patrata, botul este lung, buzele foarte late ca la bovine si umerii inalti. Coarnele sunt pozitionate exact pe marginea osului frontal, sunt late si turtite, intai indoite putin in jos si lateral si apoi curbate cu varful in sus.
Pe aproape intreaga suprafata a corpului blana are parul strans lipit, numai in zona cefei, obrajilor, beregatei si partii anterioare a gatului are parul lung si aspru. Culoarea variaza de la cenusiu-albastrui la cenusiu-maroniu. Lungimea corpului ajunge la 1,5-2,4 m, greutatea la 120-275 kg si lungimea cozii la 35-56 cm.
In general antilopele gnu dungate traiesc in turme mari, in sesurile deschise, nici prea umede si nici prea aride, fara a se amesteca cu alte antilope sau zebre. Masculii traiesc in turme separate, apoi in perioada de imperechere incep sa stabileasca teritorii solitare, pe distante de aproximativ 2 ha, se lupta intre ei, iau pozitii ritualice sugerand intentia de a ataca, se lovesc cu cele doua coarne si scot sunete asemanatoare unor mormaituri ,,ge-nuu-ge-nuu”.
La final se pot imperechea cu femelele doar masculii invingatori. Isi marcheaza teritoriul prin fecale, secretii ale glandelor anale si urme de copite. Concurenta intre masculi se da mai ales in perioada de imperechere, in lunile martie si aprilie, apoi inceteaza complet pana in luna august.
Femela ajunge la maturitatea sexuala la 3 ani, masculul la 4 ani. Femela dupa o perioada de gestatie de 8-9 luni, face un singur pui care behaie ca un miel, iar mama sa ii raspunde cu muget ca de vaca domestica.
Puiul este in stare sa se ridice pe picioarele lui inca din prima zi, lucru foarte important pentru a putea fugi cu mama lui in caz de pericol, cand sunt atacati de lei sau alte animale de prada din savana (leoparzi, gheparzi, hiene). Puiul ramane alaturi de mama timp de un an, timp in care este protejat si hranit de aceasta.
Doar unii gnu dungati prefera sa traiasca in aceleasi locuri, insa majoritatea migreaza pe distante de sute de km in turme numeroase pentru a-si gasi hrana preferata formata din nutret verde de sezon. In timpul migratiei, la traversarea raurilor ei devin vulnerabili la atacul crocodililor. In caz de pericol sunt capabili sa atinga viteze de cca. 80 km/h.
Aceasta specie face parte din ordinul Artiodatyla, familia Bovidae si nu este pe cale de disparitie.
Video – Gnu dungat (Connochaetes taurinus):
 este o antilopa gnu cunoscuta si sub denumirea de gnu albastru, care traieste in Africa de Sud si de Est, la nord de Fluviul Vaal, pana la Kilimanjaro.){kind=link}