Jderul de padure se aseamana cu jderul-de-piatra (Martes foina) si traieste doar in regiunile impadurite de la marginea padurilor de foioase si mixte din Europa si Asia de Nord si de Vest.

Are corpul putin mai mare decat zibelina cu lungimea de 40-55 cm si greutatea de 0,9-2 kg, iar miscarile sale sunt asemanatoare unei feline. Este un catarator excelent, care poate vana cu usurinta chiar si veveritele cele mai agile. Nu suporta sa inoate chiar daca stie sa faca acest lucru, intra in apa doar daca este in pericol si nu are alta solutie sa scape de pradator. Are obiceiul sa isi faca adapostul in scorbura unui copac batran (molid, brad sau stejar) sau chiar sa ocupe cuibul ce a apartinut unei veverite. Hrana sa este formata din mici rozatoare, pasari, insecte si larve de insecte, starvuri, broaste si reptile, anumite parti dulci ale plantelor si fructe de padure. Uneori mananca arici, soareci de camp, pesti, melci, ciocanitori, iepuri si alte mici mamifere. La randul sau, cade prada unor animale salbatice si pasari de prada, cum sunt de exemplu: vulpea, lupul, bufnita si acvila.Jderul de padure - Martes martes

Exemplarele adulte au blana predominant de culoare maronie-inchisa, se diferentiaza de jderul-de-piatra prin coloritul galben-auriu sau bej-portocaliu a zonei anterioare a gatului si pieptului. Iarna blana este mai groasa si mai matasoasa, iar vara devine mai scurta si mai rara. Ca si alte specii de mustelide si jderul de padure este mult vanat pentru blana sa pretioasa. Corpul este alungit si zvelt, pare foarte usor si flexibil, perfect adaptat la cataratul in copaci. Capul este mic, botul ascutit, prevazut pe partea superioara cu cateva perechi de vibrize, fine, de culoare inchisa, iar maxilarele inzestrate cu dinti ascutiti. Ochii sunt mici, au irisul de culoare neagra, iar urechile sunt mari, imblanite, au marginile rotunjite. Jderul de padure are simturile foarte bine dezvoltate, atat vederea, auzul cat si mirosul. Membrele anterioare si posterioare sunt de lungime medie, robuste, acoperite cu blana deasa, iar labele puternice au fiecare cate cinci degete inzestrate cu gheare tari, ascutite si curbate. Coada este foarte stufoasa, are lungimea de 20-28 cm si ii ofera posibilitatea sa-si mentina echilibrul atunci cand sare sau trece peste crengile groase ale copacilor.

Citește și:  Șoarecele lăcustar, un șoarece care omoară scorpioni și este imun la veninul lor

Aceste animale traiesc mai mult solidar, doar in lunile de vara cand este perioada de imperechere ele obisnuiesc sa formeze grupuri mici familiare. Femela are o perioada de gestatie destul de lunga, sarcina apare tarziu in corpul ei, iar nasterea celor 3-5 pui are loc abia in luna aprilie a anului urmator. Puii au doar 10 cm la nastere si cantaresc cel mult 30 g, sunt orbi, surzi, fara dinti si neajutorati, raman sub ocrotirea mamei timp de 3-4 luni apoi devin independenti. La varsta de 14 luni exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuala.

Jderul de padure are denumirea stiintifica de Martes martes, face parte din ordinul Carnivora, familia Mustelidae. Riscul de disparitie al acestei specie este redus. Speranta de viata la jderul de padure este de aproximativ 10 ani.

Video – Jderul de padure (Martes martes):

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.