Mănăstirea Bradu este situată în satul Haleș din comuna Tisău, judeţul Buzău, cunoscută și ca “Cetatea Doamnei Neaga”. Familiile Cădeşti şi Pătârlăgeni au construit această mănăstire în secolul al XVII-lea.
Denumirea de Neaga își are originea în numele soţiei lui Mihnea Turcitul, Doamna Neaga, cea care a și refăcut-o. Radu Cândescu a construit, în anul 1640, ziduri de incintă, cu scopul de a proteja complexul de viitoarele atacuri ale turcilor.
Aceasta are o importanță aparte în istoria domnitorilor români: Plecând de aici spre Valea Buzăului, Mihai Viteazul câștgă lupta de la Șelimbăr. Mai mult decât atât, Constantin Brâncoveanu găsește aici loc de refugiu în anii 1703, 1708 şi 1711, deci de trei ori. Venind cu cu familia sa în acest loc, domnitorul reușește să scape de turcii care erau pe urmele lui.
Mănăstirea Bradu a avut o importanță deosebită şi în timpul Revoluţiei din 1821, atunci când boierii de pe aceste meleaguri s-au ferit din calea atacurilor. Tot atunci, eteriştii au atacat mănăstirea-cetate. Nu au reuşit să o şi cucerească însă. Dovada că atacul lor a fost real se află în porţile cetăţii din Muzeul Judeţean Buzău, pline fiind de proiectile de plumb.
Ansamblul de la Mănăstirea Bradu se constituie din zidurile de incintă, turnurile de apărare de la colţuri, ruinele vechilor chilii şi ale spaţiilor pentru locuit şi pentru activităţile gospodăreşti, Casa Domnească (construită de Constantin Brâncoveanu la începutul secolului al XVIII-lea) şi biserica cu hramul “Sfântul Dumitru”, în care se ţin încă slujbe.
Întregul complex, împreună cu Mănăstirea Bradu au fost incluse pe lista monumentelor istorice din România. Valoarea istorică pe care o dobândește în secolele trecute are drept dovadă organizarea cursurilor unei şcoli, în anul 1872, în care erau primiți toți copiii din comună. Cursurile au fost însă întrerupte în anul 1905, atunci când s-au înființat două clase în locații diferite, din cauză că numărul elevilor creștea simțitor.
Înconjurată de natură, Mănăstirea Bradu oferă un peisaj liniștit pentru vizitatori, fiind un loc ideal pentru meditație și retragere spirituală. Grădinile mănăstirii, bine îngrijite, sunt pline de flori și arbuști care adaugă la frumusețea și serenitatea generală a locului.
Mănăstirea Bradu nu este doar un loc de închinare, ci și un centru cultural, unde tradițiile și meșteșugurile locale sunt păstrate și promovate. Activitățile desfășurate aici, de la ateliere de pictură pe icoane până la festivaluri de muzică tradițională, contribuie la conservarea și revitalizarea culturii locale.