Mânăstirea Curtea de Argeș este principala atracție a orașului Curtea de Argeș și adună în fiecare an mii de pelerini ce își caută aici atât liniștea, cât și alinarea diverselor afecțiuni. Urmând minunatul bulevard cu tei bătrâni de sute de ani, ajungeți la porțile mânăstirii care patronează întregul orașul.

Istoria Mănăstirii Curtii de Argeș

manastirea curtea de arges2

Clădită în perioada 1512 – 1517 de Neagoe Basarab, Mănăstirea Curtea de Argeș reprezintă un prag între mit și realitate. Legenda Meșterului Manole domnește încă de la intrare, pentru că la câțiva pași peste drum de Mânăstirea Curtea de Argeș puteți vedea fântâna ce întărește sus menționata legendă. Conform acesteia, voievodul Țării Românești a fost atât de impresionat de frumusețea mânăstirii, încât s-a hotărât să nu îi mai permită meșterului să clădească alta.

Așadar, a decis ca acesta să rămână pe acoperișul mănăstirii și să își găsească sfârșitul acolo. Însă meșterul a încercat să scape și, asemenea unui Icar, și-a făurit aripi, încercând să zboare. Voința Domnului nu a coincis cu a lui, așa că meșterul a sfârșit prăbușindu-se la câțiva pași de Mânăstirea Curtea de Argeș. Trupul său a dat naștere izvorului care încă susură în Fântana Meșterului Manole.

Din 1914, Mânăstirea Curtea de Argeș a devenit necropola regală, aici fiind înmormântați regele Carol I și Ferdinand, precum și regina Maria, și Elisabeta. Nenumărați nostalgici ai monarhiei trec prin fața mormintelor regale și depun diferite omagii.

Mănăstirea Curtea de Argeș este strâns legată de legenda meșterului Manole, oriunde ne-am îndrepta pașii observăm aceleași dovezi care par a face din legendă, o realitate. Mergând pe lângă mănăstire, pe partea dreaptă, găsim un înscris de culoare roșie. Dacă nu cunoștem legenda, putem trece fără să îl observăm, însă dacă o cunoaștem, cei mai mulți dintre noi vor încerca să îl caute.

inscrierea curtea de arges

Conform legendei, Mănăstirea Curtea de Argeș i-a cerut un sacrificiu uman meșterului. Întâmplarea a făcut ca acest sacrificiu să fie reprezentat chiar de soția lui Manole. Pasiunea pentru munca sa a învins dragostea ce i-o purta Anei și acesta și-a zidit soția de vie în zidurile Mănăstirii.

În 1517, domnitorul Neagoe Basarab a terminat construirea mănăstirii și a mutat aici moaștele Sfintei Filoftea. Mănăstirea Curtea de Argeș prezintă așadar încă un punct de atracție pentru pelerinii veniți din toate colțurile lumii. Urmând drumul pe lângă mănăstire, puteți observa o chilie micuță, unde sunt adunați nenumărați oameni, cu diverse afecțiuni și cu multă speranță în ochi.

Aici, se află trupul unei copile de 12 ani, împreună cu povestea ei tristă. Se spune că Filoftea era o fetiță, care de mică a fost dusă de mama ei la biserică și, astfel, a învățat să îl iubească pe Dumnezeu, a învățat să dăruiască din toată inima și să fie plină de bunătate, exact ca mama ei. Această fetiță a învățat că este mai important să dăruiești decât să primești, însă viața a fost dură cu ea și a lăsat-o la vârsta fragedă fără mamă.

Citește și:  O româncă şi un portughez în Bulgaria (IV)

Dar tot ce a învățat-o mama ei, a ramas alături de Filoftea și chiar dacă durerea a fost mare, ea a continuat să dăruiască tot ce avea celor sărmani, însă tatăl său vedea bunătatea și dăruirea ei ca o pagubă. Totul a culminat când tatăl s-a recăsătorit și i-a adus celei mici ca mamă vitregă, o femeie străina de tot ce înseamnă bunătate și credința în Dumnezeu. Fetița era chinuită de cei doi, fiind altoită de cele mai multe ori pentru bunătatea ei.

Plănuind s-o înstrăineze și mai mult de tatăl ei, mama vitregă o trimitea zi de zi cu mâncare la tatăl său ce muncea din greu. Fetița era întâmpinată pe drum de diverși oameni sărmani care îi cereau de mâncare. Nu putea rezista tentației și le dădea acestora din mâncarea pentru părintele său, iar de cele mai multe ori, ajungea la acesta fără cea mai mare parte a bucatelor.

Bineînțeles că tatăl a devenit suspicios și a urmărit-o pe Filoftea, iar la vederea faptelor ei, s-a înfuriat și, fără să mai judece, s-a năpustit asupra firavei făpturi și a lovit-o atât de tare, încât i-a provocat moartea pe loc. Conștientizând într-un final gravitatea faptei sale, tatăl său a încercat s-o ridice de la pământ, însă acest lucru n-a fost posibil, căci Dumnezeu a îngreunat atât de tare trupul fetiței, încât nici episcopul chemat la locul faptei, cu rugăciuni și slujbe n-a reușit să o clintească pe fetiță.

Așadar, mai marii bisericii s-au decis să pronunțe la căpătâiul fetiței numele diverselor hramuri bisericești. La auzul hramului Sfantului Nicolae, trupul fetiței s-a ușurat, așa că aceasta a fost dusă acolo și pusă la loc de cinste ca una dintre cele mai mari sfinte, Sfânta Fecioara Filoftea. În 1517, Neagoe Basarab a mutat moaștele ei în apropierea Mânăstirii Curtea de Argeș unde a și rămas până în ziua de astăzi.

Mânăstirea Curtea de Argeș își spune povestea în fiecare an și nu sunt puțini cei care vin s-o viziteze tocmai pentru a asculta din gura preoților poveștile ce i-au adus faima.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.