Mausoleul de la Mărăşeşti este un monument închinat eroilor Primului Război Mondial. Se mai numeşte şi Monumentul Eroilor din Războiul de Întregire Naţională şi se află pe drumul ce leagă oraşul Focşani de oraşul Adjud. Pe faţada principală a monumentului, stă scris “Întru slava eroilor neamului”.
Mausoleul de la Mărăşeşti s-a ridicat pe locul în care au avut loc luptele de la Mărăşeşti, în urma cărora soldaţii români au învins. Este cel mai impunător monument de la noi din ţară şi unul dintre cele mai impresionante din Europa.
Aici s-a auzit celebra replică “Pe aici nu se trece!”, dată de soldaţii români atunci când armata inamică voia să intre în Moldova. În luptele de la Mărăşeşti şi-au dat viaţa pentru patrie 21.000 de soldaţi români şi 480 de ofiţeri. Mausoleul adăposteşte puţin peste cinci mii de soldaţi şi ofiţeri, în 9 cripte comune şi 154 individuale.
Mausoleul a fost construit din iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române care a hotărât acest lucru în cadrul unui congres din 8 iunie 1919. Pământul de aici a fost donat de către Georges Ulise Negropontes, iar proiectul de arhitectură a fost câştigat de George Cristinel şi Constantin Pomponiu.
Prima piatră a monumentului a fost pusă în 1923, iar un an mai târziu au fost inaugurate criptele, Regina Maria şi alte personalităţi ale acelor vremuri fiind prezente. Tot în acest an, au fost aduse osemintele ostașilor care au murit pe câmpul de luptă, precum şi cele ale generalului Eremia Grigorescu, cel care a condus Armata I Română în acele lupte.
Lucrările au fost oprite timp de 12 ani, când s-au reluat lucrările de zidire. “Cupola Gloriei” înfăţişează, în basorelief, episoade ale luptelor. Ele au fost sculptate de Ion Jalea şi Cornel Medrea, iar picturile au fost realizate de Eduard Săulescu. În anul 1938, avându-l prezent pe Regele Carol al II-lea, mausoleul a fost, oficial, inaugurat.
Tot atunci a fost realizată o medalie jubiliară, în trei variante – aur, argint şi bronz. Pe avers, au fost sculptate chipurile regilor Ferdinand şi Carol al II-lea, având stema Regatului României în mijloc, iar pe revers a fost sculptat Mausoleul de la Mărăşeşti. De asemenea, localităţile în care s-au dat luptele au fost scrise pe frontispiciu.
Poate cea mai fascinantă poveste pe care o ascunde monumentul este cea a Eroului Necunoscut. Acesta a fost stabilit în 1923, fiind ales de un copil pe nume Săndulescu. Tatăl băiatului a murit în Primul Război Mondial şi nu a fost identificat, făcând parte, astfel, din miile de eroi necunoscuţi.
La scurt timp după acest eveniment, mama lui a murit şi ea, iar băiatul a crescut pe lângă Regimentul din Craiova. Ca raspalată pentru rezultatele excelente la învăţătură, băiatul a fost pus să aleagă Eroul Necunoscut.
I-au fost aduse zece sicrie, din părţi diferite ale ţării, iar el l-a ales pe cel din Oltenia, spunând, se pare, “Acesta este tatăl meu”. Sicriul a fost dus iniţial în Parcul Carol din Bucureşti, apoi mutat când s-a inaugurat Mausoleul de la Mărăşeşti şi îngropat în fața monumentului. În anul 1993, a fost depus timp de o lună şi câteva zile în Mausoleu, iar după această perioadă a revenit în parcol Carol, unde se află şi astăzi.
Mausoleul este construit din beton armat şi are o formă circulară, partea superioară fiind terminată cu “Cupola Gloriei”. Monumentul are 30 de metri înălţime şi 40 de metri diametru. La parter, se află criptele soldaţilor şi ofiţerilor români, iar în centrul monumentului se află sarcofagul generalului Grigorescu.
Pe “Culoarul Cavalerilor”, se află şi mormântul Măriucăi Zaharia, o fetiţă de doar 12 ani din Haret. Aceasta a ajutat soldaţii români cu informaţii despre înaintarea nemţilor, stând într-un nuc. Din păcate, a fost omorâtă de un glonţ al unui soldat neamţ.
Mausoleul de la Mărăşeşti are şi un mic muzeu într-una din săli, în care vizitatorii pot urmări imagini documentare, arme şi echipamente militare. Tot aici se află şi unele dintre obiectele personale ale Ecaterinei Teodoroiu, celebrul sublocotenent român. Aceasta a fost împuşcată în piept în timpul unei lupte, ultimele ei cuvinte fiind “Înainte băieţi, sunteţi cu mine!”.
O altă poveste interesantă legată de acest monument este aceea că Hitler ar fi fost atât de impresionat de monument, încât a avut grijă să nu fie bombardat. În timp ce americanii bombardau rafinăriile din Ploieşti, l-ar fi sunat pe Antonescu să îi spună să pregătească două unităţi de antiaeriană pentru a proteja Mausoleul.
Indiferent dacă această poveste este sau nu reală, Mausoleul de la Mărăşeşti este un important monument istoric al României, care face cinste tuturor soldaţilor români care au luptat pentru această ţară.
Turistii și școlarii sunt frecvenți vizitatori ai mausoleului, venind să învețe despre istoria tumultuoasă a României și să înțeleagă prețul libertății și al independenței naționale.
Inscripția emblematică rezonează cu fiecare persoană care trece pragul mausoleului, reamintind de sacrificiul suprem al eroilor pentru națiunea română.