Megalosaurusul (Megalosaurus bucklandii) este un dinozaur carnivor de mari dimensiuni care a trăit în perioada Jurasicului mijlociu, cu aproximativ 181 de milioane de ani în urmă. Deși nu a fost nici cel mai mare, nici cel mai rapid dinozaur, Megalosaurusul a rămas în istorie ca fiind primul dinozaur descris științific, devenind un punct de referință în paleontologie.
Megalosaurusul (Megalosaurus bucklandii) este un dinozaur carnivor care a trait in era Mezozoica, in Jurasicul mijlociu, cu 181 de milioane de ani in urma. Primul os de Megalosaurus a fost gasit in anul 1677, in Anglia de catre paleontologul Robert Piot. Desi nu este nici cel mai lung si nici cel mai mare dintre toate speciile de dinozauri cunoscute, acest animal preistoric este un simbol al unor noi inceputuri. Astfel el a fost primul dinozaur care a primit un nume si mai mult decat atat, primul care a fost descris stiintific.
Descoperirea și importanța istorică a Megalosaurusului
In anul 1824 paleontologul William Buckland a descoperit inca o serie de ramasite ale acestui imens animal, in Fanta, Anglia si Maroc. Acesta a intuit ca face parte dintr-un regn animal nou despre care inca nu se stia nimic si l-a botezat cu numele de Megalosaurus.
Urme ale trecerii sale pe acest pamant au fost descoperite mai ales in regiunile din sudul Angliei. Pe rocile calcaroase din aceste tinuturi s-au gasit amprentele acestor dinozauri ucigasi care ne dezvaluie clar ca stateau doar pe membrele posterioare, alergau si bateau aerul cu ajutorul cozii lungi si puternice, pentru a-si mentine echilibrul.
Caracteristicile fizice și anatomia Megalosaurusului
Se pare ca era o creatura de neconfundat, interesanta, care ajungea la lungimea de 9 m, inaltimea de 3,5 m si greutatea de o tona. Avea corpul masiv si musculos, gatul scurt, gros si robust. Maxilarele mari, prevazute cu dinti ascutiti si curbati, care daca se rupeau sau cadeau erau inlocuiti cu altii care cresteau in loc.
Membrele posterioare erau foarte mari si musculoase, cu labe robuste prevazute cu trei degete indreptate inainte si al patrulea inapoi, atrofiat, de forma unui ciot. De asemenea, degetele erau prevazute cu gheare amenintatoare, adaptate perfect pentru vanatoare. Membrele anterioare era scurte, dar si ele aveau gheare ascutite si lungi.
Coapsele erau mai lungi decat tibiile, deci acest pradator nu era un alergator rapid, corpul sau masiv il impiedica sa vaneze pe distante foarte mari. Se banuieste ca avea obiceiul sa pandeasca prada si sa o surprinda din spate, apoi brusc sa-i de-a o muscatura mortala intr-o zona vulnerabila.
Comportamentul de pradator și modul de hrănire
Era totusi capabil sa ucida nu numai animale mici ci si dinozauri erbivori mai mari decat el, deoarece era echipat cu dinti ascutiti si puternici, cu care ataca printr-o muscatura exact la gatul victimei si o tinea cu toate cele patru membre, pana cand aceasta sangera complet si murea.
Acest dinozaur este considerat o forma primitiva a grupului de dinozauri carnivori, dintre care fac parte: Spinosaurus, Torosaurus, stramosii pasarilor etc.
La noi in tara a fost descoperit un Megalosaurus la Cernavoda. Fostul presedinte al Academiei Romane – profesorul de geologie si paleontologie I. Simionescu de la Universitatile din Bucuresti si Iasi a studiat ramasitele unui exemplar – Megalosaurus superbus, care sunt pastrate in colectia de paleontologie a Universitatii din Iasi.
Megalosaurusul face parte din ordinul Saurischia si familia Megalosauridae.
Moștenirea Megalosaurusului în paleontologie
Megalosaurusul nu este doar un dinozaur, ci și o legendă a paleontologiei, fiind primul care a deschis drumul studiului științific al dinozaurilor. În secolul XIX, descoperirea și catalogarea fosilelor de Megalosaurus au stimulat imaginația publicului și au lansat un nou domeniu de cercetare – paleontologia.
În onoarea acestei descoperiri, au apărut primele ilustrații și reconstrucții de dinozauri în expoziții și muzee, aducând astfel la viață creaturi care au existat cu milioane de ani în urmă. Astăzi, Megalosaurusul este un simbol pentru descoperirea continuă și curiozitatea științifică, iar oasele și fosilele sale sunt expuse în muzee din întreaga lume, fiind admirate de milioane de vizitatori.
