A fost lumina ochilor lui Stalin, proiectul urbanistic cel mai des laudat si unul dintre cele mai importante puncte de atractie ale capitalei ruse. Cu o istorie de aproape un secol, in care a vazut perindandu-se regimuri politice si conducatori Metroul din Moscova reuseste sa ramana la aceleasi standarde inalte de la inceput, servind pana la 7 milioane de calatori in fiecare zi. Candelabre, cultul personalitatii, otel si tehnologie de varf, toate alcatuiesc povestea unuia dintre cele mai ambitioase proiecte moscovite, poveste ce trebuie spusa.
Primele idei legate de necesitatea construirii unui nou sistem de transport pentru capitala rusa in continua expansiune au aparut la inceputul secolului XX. Atunci orasul ajusese deja la o suprafata de peste 700 de kilometri patrati si o populatie de aproape un milion de locuitori. Desi cateva mii de mijloace de transport trase de cai incercau sa satisfaca nevoia de transport a acestora, populatia devenea din ce in ce mai nemultumita intrucat nu era nicio sansa ca toti sa ajunga unde doreau la timp. Iar unul dintre cele mai dinamice orase ale perioadei nu avea de gand sa se opreasca din crestere. Aceasta este lumea in care avea sa ia nastere Metroul din Moscova.
Administratia impreuna cu Duma de Stat (parlamentul rusesc) au decis sa organizeze un fel de concurs de proiecte pentru a vedea cum anume ar putea rezolva problema. Primele proiecte vizau exclusiv transportul de suprafata, vehiculandu-se o cale ferata care sa inconjoare Moscova. Insa toate planurile au fost respinse, fiind deficitare. Cand in sfarsit s-a definitivat un plan care sa includa transportul subteran, a izbucnit Primul Razboi Mondial, care a blocat complet orice activitate. Dupa schimbarea regimului si trecerea la o noua conducere, comunista, s-a decis punerea in aplicare a unui plan mai complet.
Constructia a inceput sa se desfasoare in anii ’30, insa nu a fost deloc o sarcina usoara. Terenul nisipos si acumularile de apa au facut un iad din activitatea muncitorilor, care lucrau in mare parte cu tarnacoape si lopeti, in timp ce altii consolidau sapaturile in spate. In final, in 1934 primele doua vagoane, unul rosu si unul de culoarea nisipului, au circulat pe primul tronson construit. Un altul, lung de 80 de kilometri fusese deja aprobat. O noua era incepea pentru Metroul din Moscova.
Perioada comunista, in special cea a lui Stalin a fost cea in care metroul a capatat aspectul somptuos de acum. Stalin dorea mai mult decat un sistem de transport in comun, voia o capodopera din toate punctele de vedere. Ca urmare, opere de arta si stiluri diverse au fost imbinate, astfel incat sa creeze o atmosfera festiva, de muzeu, total deosebita de orice alt sistem similar. Candelabre scumpe si luxoase impodobesc si in prezent cateva dintre statiile de metrou, facand experienta calatoriei cu adevarat deosebita. La inaugurarea finala, cateva mii de muncitori au cantat in onoarea metroului din Moscova, iar calatorii au primit pliante care multumeau conducerii si elogiau proiectul maret.
Schimbarile politice au continuat, iar metroul a ramas printre putinele lucruri stabile din Moscova. Indiferent de conducere, nimeni nu l-a ignorat, ajungand astazi sa se intinda pe 300 de kilometri, cea mai lunga linie avand 43 de kilometri. Atmosfera deosebita a ramas si in tronsoanele nou construite, planuindu-se si in prezent alte extinderi, populatia moscovita avand nevoi din ce in ce mai numeroase si mai complexe. In prezent este al doilea sistem de transport subteran din lume ca numar de calatori dupa cel din Tokyo.
Preturile au variat extrem de mult, mai ales o data cu schimbarea regimului politic, stabilindu-se undeva la 28 de copeici, adica aproape un dolar american. Sunt oferite in schimb reduceri si abonamente, dar si confort si viteza. In general timpul de asteptare pentru un nou metrou nu depaseste un minut si jumatate. Deschis de la 5:30 pana la 1:00, este principalul motiv pentru care Moscova nu este la fel de sufocata ca alte capitale.
Din pacate insa, Metroul din Moscova a avut parte de multe evenimente nefericite, fiind o tinta principala pentru atacuri teroriste, ce reflecta situatia interna a celui mai mare stat al lumii. Astfel, in 1977 a avut loc prima explozie a unei bombe, care a ucis 7 persoane. Noi explozii in 2004 au mai ucis 39 de persoane, iar in 2010 alte atentate au zguduit metroul, ucingand alti calatori si ranind inca 64. Desi sentimentul islamofob a crescut imediat dupa incident, conducerea a dorit sa le arate teroristilor ca nu pot influenta evolutia tarii, asa ca noile extinderi ale metroului vor continua fara probleme.
Ca urmare, oricine vrea sa spuna ca a vazut cu adevarat capitala rusa trebuie neaparat sa aiba experienta Metroului din Moscova. In acelasi timp muzeu si dovada a functionalitatii si eficientei, acesta va schimba orice preconceptii despre transportul in comun. In mod clar, capitala Rusiei este la fel de fascinanta si in subteran ca si la suprafata.
