Mixina face parte din categoria pestilor agnati, traieste de-a lungul cosatelor din Europa, Marea Mediterana si Oceanul Atlantic de Nord, la adancimi de pana la 1000 m. Are denumirea stiintica de Myxine glutinosa si apartine de ordinul Myxinoidea. Bine-cunoscutul biolog Carl Linnaeus a numit mixtina in mai multe feluri: ,,peste-mucus”, ,,peste-orb”, ,,peste-vierme” si ,,angila vascoasa”. Conform cercetatorului mixina este mai mult un vierme decat un peste, avand in vedere aspectul sau in general.

Are corpul cilindric, neted si fara solzi, cu lungimea de pana la 40 cm (in cazuri exceptionale si de 50 cm) si greutatea de 750 g. Coloritul sau este greu de descris, are nuante albastrui-albicioase. Corpul ei poate fi asemanat cu al unui tipar, nu are inotatoare dorsala ci doar o inotatoare langa coada puternic ingustata. De-a lungul flancurilor are numerosi pori prin care produce cantitati mari de mucus pentru a-i descuraja pe pradatori. Gura prezinta niste mustati groase care se sprijina de cartilaje, pe limba are numeroase proeminente ascutite care se aseamana cu niste dinti (ce apar insirati pe doua randuri si creeaza aspectul unui pieptene), iar in cerul gurii are un singur dinte putin mai mare.:

Myxine glutinosa, Foto: hi.baidu.com
Myxine glutinosa, Foto: hi.baidu.com

Acest peste nu are schelet osos ci o coloana formata din numerosi noduli cartilaginosi, iar langa cap are mici orificii branhiale care sunt ca niste pori. Ochii sunt foarte mici, ascunsi sub piele si subdezvoltati, nu se poate vorbi despre o acuitate vizuala. In capatul botului are o singura nara care comunica cu faringele si ii permite sa respire, insa principalele organe de respiratie sunt branhiile ce apar pozitionate in canale speciale.

Citește și:  Care sunt cei mai mari pești de apă dulce din lume?

Este o specie nocturna, care vaneaza pe tipul noptii iar ziua obisnuieste sa sape in nisipul de pe fundul marii. Mixina consuma pesti morti sau muribunzi, de asemenea cu ajutorul unei pile linguale poate intra in intestinele si muschii unor pesti pentru a se hrani cu corpul acestora, lasand doar oasele si pielea. Pentru a scapa de pradatori, de cantitatea mare de mucus sau spre a se hrani are capacitatea de a-si innoda corpului. Langa coada formeaza un fel de nod in momentul cand se hraneste deoarece in acest fel prin inaintarea acestuia spre cap determina indepartarea gurii de prada si ruperea unei bucati de carne din corpul acesteia. De obicei pe un singur peste – sturion, cod, hering, macrou sau alta specie de peste marin – pot sa fie observati mai multe mixine care ataca corpul acestuia, ajungandu-se la un numar si de 100 de paraziti.

In perioada de reproducere mixtinele se inmultesc doar in mare. Femele depune ouale pe fundul marii, acestea sunt protejate de un invelis care are mici filamente ce se lipesc de nisip sau intre ele. Dupa o perioada destul de scurta de timp ouale eclozeaza, larvele ies prin zona slaba a coajei si au aspectul unui adult in miniatura, ele nu trec prin stadiul larvar ca la alte specii de pesti.

Mixina face parte din familia Myxinidae si nu este o specie pe cale de disparitie.

Video – Mixina (Myxine glutinosa):

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.