Putine cladiri au avut o istorie la fel de complexa precum Hagia Sofia din Istanbul; de-a lungul trecerii anilor, a fost centru al patriarhiei bizantine, a cunoscut stapanirea latinilor, a devenit prima moschee imperiala, iar acum este muzeu de stat ca urmare a politicii seculare a lui Ataturk. Si cu toate acestea, a ramas impozanta si stralucitoare, fiind timp de 1000 de ani cea mai mare bazilica din lume. Nici nu e de mirare ca la vederea constructiei sale Imparatul Iustinian ar fi spus: “Solomon, te-am intrecut!”

Cladirea pe care o vedem astazi in frumosul oras turcesc nu este prima care a existat in aceste locuri. O prima bazilica a fost construita prin secolul IV e.n., insusi Constantin cel Mare fiind implicat in constructie. Constructia a pierit din cauza instabilitatii politice, fiind arsa pana la temelii; nu a mai ramas nimic din ea. A urmat o a doua cladire, care insa a avut o soarta similara. In final, Imparatul Iustinian va avea in 532 initiativa care va duce la construirea monumentului Hagia Sofia pe care il vedem astazi in Istanbul. Constructia a demarat multumita aducerii a doi specialisti greci, un fizician si un matematician, care au creat planul cladirii, pe numele lor Isidor din Milet si Antemius din Tralles. Rezultatul a fost clar unul deosebit, viitoarea bazilica fiind mult mai mare decat orice cladire similara din lume, ramanand cu acest titlu pana la construirea Bazilicii din Sevilia.

Cladirea nu va fi terminata in timpul lui Iustinian, fiind finalizata mai tarziu, de Iustin al II-lea. La constructie au luat parte in jur de 10.000 de oameni, folosindu-se blocuri uriase de piatra, marmura de mai multe feluri, dar si diverse materiale de cosntructie din cele mai rare si de cea mai buna calitate. S-au folosit inclusiv pietre luate din templul lui Artemis din Efes, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice. In interior s-au adus mai multe relicve considerate sfinte, fiind foarte numeroase in acea vreme, Hagia Sofia din Istanbul mandrindu-se si cu numerose icoane, mozaicuri extrem de bine realizate si elemente decorative. A devenit centrul religios al Bizantului, centru de inflorire si cultura, dar si in care se adaposteau raufacatorii, scapand de pedeapsa.

Cladirea va fi afectata pe parcursul timpului de cutremure foarte puternice, incendii, un val de iconoclasm care ii va inlatura icoanele, dar si de cucerirea latinilor din vest, care i-au luat din pretuitele relicve, precum o bucata din mormantul lui Hristos sau presupusul lapte al Fecioarei Maria. Un moment aparte in istoria bazilicii, redevenita intre timp bizantina, este cucerirea otomana din 1453. Sultanul Mehmet a daramat Imperiul Bizantin, un centru al rezistentei fiind chiar in jurul cladirii Hagia Sofia. Slujba in biserica a continuat pe toata durata asediului conform relatarilor, dar a fost oprita de cucerirea finala, care a dus si la uciderea unei parti a slujitorilor bisericii, sultanul transformand impunatoarea cladire in prima moschee imperiala. Au fost adaugate noi elemente decorative, specific, dar si efigii cu numele conducatorilor otomani. Mozaicurile au suferit cel mai mult, fiind acoperite cu un strat alb sau fiind dezasamblate, bucatelele vanzandu-se ca talismane.

Moscheea va ramane cu acest statut pana in 1943. Intre timp, Imperiul Otoman suferise mari schimbari, decazand si in final transformandu-se intr-o republica, dupa ce teritoriile cucerite s-au desprins de el. Sub mana de fier a lui Kemal Ataturk tara s-a schimbat puternic, punandu-se mult accent pe secularism. Hagia Sofia fusese la randul sau un important centru al disputei religioase intre crestini si musulmani, motiv pentru care in timpul administratiei lui Ataturk a devenit un muzeul al statului. Mozaicurile au fost iar scoase la lumina, iar decoaratiile au fost restaurate. Orice forma de venerare este interzisa in bazilica, existand totusi o camera de rugaciune pentru angajati. Cladirea a suferit insa din cauza unor stricaciuni, care au permis infiltratii de apa in interior, care au afectat picturile. Un vast proces de restaurare a transformat cladirea, redandu-i stralucirea din trecut.

Astazi Hagia Sofia din Istanbul este unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona, primind cateva sute de mii de turisti. Este cu adevarat impunatoare, prin inaltimea de 55 de metri, dar mai ales prin amploarea cupolei, element important al artei bizantine, in cazul cladirii acesteia fiind si mult mai bine realizat estetic. Pe langa istoria impresionanta, turistii afla si originea numelui, care nu se refera la Sfanta Sofia, ci a fost gandit sa reprezinte a treia persoana a Sfintei Treimi, numita si Sfanta Intelepciune (Sancta Sophia) si pogorarea sa asupra lui Hristos. Intelesurile insa au fost schimbate odata cu trecerea timpului. In marele oras bazilica poate fi gasita destul de usor, multumita aspectului deosebit si marimii. In prezent, aici se gasesc ghizi ce pot sa explica lunga istorie a locului si semnificatiile sale in majoritatea limbilor de circulatie internationala, vizita fiind cu adevarat una din care se pot invata multe, si inca in cel mai placut mod cu putinta.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ