Muzeul civilizaţiei dacice şi romane de la Deva, numit în trecut Muzeul Judeţean Deva, reprezintă un continuator al întregii Societăţi de Istorie şi de Arheologie ce aparţinea Comitatului Hunedoara, şi este reprezentativ pentru întreaga cultură şi civilizaţie a romanilor şi a dacilor, constituind un nucleu important de informaţie vastă ce stă la dispoziţia publicului.
Aşa cum o spune şi numele său, se află în localitatea Deva, în judeţul Hunedoara şi este organizat în trei secţii, care îl definesc perfect: secţia de istorie, secţia de ştiinţe ale naturii şi secţia de artă. Se află în posesie de bunuri culturale ce au fost clasate ca şi tezaur al patrimoniului cultural naţional.
Muzeul civilizaţiei dacice şi romane de la Deva are sediul în palatul Magna Curia sau în Castelul Bethlen, aceasta fiind cea mai veche clădire reţinută ca şi monument istoric din oraşul Deva, unul dintre cele mai bine păstrate.
Întregul edificiu este construit în stil baroc, având o deosebită ambianță, foarte pronunţată a acestui stil, însă a suferit, ca şi alte monumente istorice, diverse modificări de-a lungul vremurilor, astfel încât în ziua de azi se află sub aspectul pe care îl cunoaştem încă din secolul al XVIII-lea.
La începuturile sale, Palatul Magna Curia a fost construit într-un stil specific renascentist, chiar din anul 1621, constructorul şi iniţiatorul său fiind Gabriel Bethlen care, de altfel, i-a şi dat denumirea de Castelul Bethlen.
Totul a pornit de la casa care există şi care a fost construită întâi în anul 1582 sub conducerea şi îndrumarea căpitanului de garnizoană a cetăţii de la Deva, pe nume Francisc Geszty.
Muzeul civilizaţiei dacice şi romane de la Deva are vestigii de ordin arheologic, descoperite pe teritoriul Hunedoarei, care la acea vreme era comitat. Acestea au necesitat multă vreme de muncă pentru a fi create conform unor instituţii ce aveau ca menire spaţiu de depozitare, reuşind să fie întreţinute şi puse în valoare în cele din urmă.
Odată cu anul 1880, când s-a înfiinţat şi Societatea de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, s-au încercat anumite fondări de colecţii de antichităţi, însă acţiunea a cunoscut succesul complet abia în anul 1882.
Muzeul civilizaţiei dacice şi romane de la Deva cunoaşte o dezvoltare prolifică mai ales în momentul în care Societatea de istorie şi de arheologie a început să beneficieze de sprijinul lui George Barinț, acesta fiind principalul contribuabil cu donaţii de cărţi, dar şi de bani. Odată ce a început construcţia şi consolidarea colecţiei de antichităţi se începe şi construcţia, şi constituirea colecţiilor de etnografie, de paleontologie, de mineralogie şi de ornitologie.
Toate colecţiile muzeului erau, la început, depozitate în incinta unei case particulare iar odată cu anul 1890 acestea au început să fie amenajate în mai multe clase, finalmente organizându-se şase clase ale Şcolii de Ştiinţe Exacte din Deva, care în prezent este cunoscut ca fiind Colegiul Decebal.
Aşa cum am menţionat şi la început, Muzeul civilizaţiei dacice şi romane de la Deva are în prezent trei secţii, şi anume secţia de istorie, secţia de ştiinţe ale naturii şi secţia de artă. Secţia de istorie este cea găzduită în cadrul Palatului Magna Curia.
Secţia de Artă a Muzeului civilizaţiei dacice şi romane de la Deva este găzduită de către aripa din partea dreaptă a Palatului Prefecturii, iar Secţia de Ştiinţe ale Naturii este găzduită de către anexa principală a Castelului Bethlen.
Printre colecţiile Muzeului civilizaţiei dacice şi romane de la Deva care sunt momentan găzduite, se numără colecţia de arheologie ce datează din perioada preistorică, din perioada dacică, din perioada romană, din perioada premedievală şi din perioada medievală timpurie, colecţiile numismatice, colecţiile de etnografie care implică unelte, costume populare, icoane pe sticlă şi ceramică de Botiza, colecţiile de artă decorativă şi colecţiile de ştiinţe naturale, dintre care amintim colecţia de botanică, colecţia de paleontologie.
La fel de semnificativă este şi biblioteca din cadrul Muzeului civilizaţiei dacice şi romane de la Deva, care are în prezent un număr de mai bine de 40.000 de volume.
Programul muzeului este de marţi până duminică, de la ora nouă până la ora cinci după-masă, în ziua de luni acesta fiind închis, pe timp de vară, iar iarna programul începe de la ora zece, sfârşindu-se la ora şase seara.
Directorul Muzeului civilizaţiei dacice şi romane de la Deva este domnul Nicolae Marcel Morar care, de când se află la conducerea acestuia, şi-a dat silinţa de a-l promova şi de a-l face un loc mai bun, o gazdă potrivită pentru operele pe care le găzduieşte.
Muzeul de la Deva este foarte reprezentativ pentru întreaga cultură dacică şi romană, iar pentru cei pasionaţi de această perioadă a românilor poate să constituie un nucleu şi un centru perfect de informaţii, ce pot duce la diverse studii prin orice fel de căi de cunoaştere.
Pe lângă expozițiile permanente, muzeul găzduiește și numeroase evenimente temporare, conferințe și ateliere educaționale, care își propun să aducă mai aproape de publicul larg complexitatea istorică și culturală a acestor epoci îndepărtate. Prin aceste inițiative, muzeul își reafirmă rolul de centru educativ și de interes turistic în regiune.
Muzeul nu doar că păstrează istoria, ci și o reinterpretează pentru vizitatorii moderni, combinând metode tradiționale de conservare cu tehnologii moderne de prezentare și interpretare. Această abordare face din Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva un loc viu, unde istoria se întâlnește cu inovația.
