Muzeul memorial „Nicolae Bălcescu” se află în localitatea Nicolae Bălcescu, judeţul Vâlcea. Muzeul este amenajat într-o casă dăruită de Radu Mândrea şi se află pe Valea Topologului, în satul în care au fost puse bazele familiei revoluţionarului.
Nicolae Bălcescu s-a născut însă în Bucureşti, într-o familie de boieri. Deşi pe tatăl său îl chema Petrescu, tânărul a preferat să se prezintă cu numele mamei, Bălceşti, după satul în care aceasta se născuse.
Încă din adolescenţă a fost atras de istorie, pasiune accentuată odată cu studiile la Colegiul Sfântul Sava, unde l-a avut ca profesor pe Ion Heliade Rădulescu şi coleg pe Ion Ghica. La 19 ani, s-a înrolat în armată, însă a fost arestat la scurt timp după acest eveniment, pentru că participase la o conspiraţie. A stat închis timp de doi ani la Mănăstirea Mărgineni.
Însă nu s-a „cuminţit” nici după eliberare: alături de Christian Tell şi Ion Ghica, pune bazele organizaţiei Frăţia. Istoria rămâne o pasiune vie, pasiune pentru care se duce tocmai în Italia şi Franţa pentru a o fructifica. Spiritul revoluţionar îşi face simţită prezenţa încă din Franţa, când Nicolae Bălcescu participă la revoluţia francezilor din 1848. Mai mult, vine în Bucureşti şi participă şi la revoluţia românilor, susţinându-i pe liberali.
Însă spiritul său nu a fost apreciat de toată lumea, astfel că a fost arestat de Imperiul Otoman, reuşind să evadeze în Transilvania. Este expulzat de acolo şi ajunge, în cele din urmă, să se exileze la Paris. A încercat să se întoarcă în Țara Românească, însă autorităţile nu i-au permis acest lucru. Bolnav, Bălcescu se mută în Italia, la recomandarea medicilor. Moare la Palermo, la doar 33 de ani, bolnav fiind de tuberculoză.
Nicolae Bălcescu a fost un istoric important, iar cea mai importantă lucrare pe care a scris-o este „Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul”. În timpul regimului comunist, revoluţionarul era văzut ca înaintaşul ideologiei marxiste, astfel că regimul a hotărât să graveze pe bancnotele de 1000 şi apoi 100 de lei chipul acestuia. Şi astăzi există anumite monede de colecţie cu chipul lui Bălcescu. În plus, mai mult de zece sate din România îi poartă numele, pe lângă zecile sau poate sutele de străzi.
Muzeul memorial „Nicolae Bălcescu” a fost inaugurat în anul 1968, la 20 de ani după ce Radu Mândrea a donat statului român un conac boieresc pentru a-l folosi în scopuri didactice. Conacul a fost ridicat în stil brâncovenesc, cu câteva influenţe gotice, care are o suprafaţă de peste 600 m². Edificiul a fost construit în anul 1824, însă a suferit câteva modificări un secol mai târziu.
Muzeul este înconjurat de un parc, iar lângă clădire se află o biserică de lemn, adusă în 1974 din Galtofeni. Biserica a fost declarată monument istoric şi este o biserică tradiţională, împărţită în cele patru încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar. Lângă ea, se află mormintele lui Barbu şi al Sevastitei, doi dintre fraţii lui Nicolae Bălcescu.
Muzeul memorial „Nicolae Bălcescu” este împărţit în două secţii, patrimoniul său cuprinzând peste 15.000 de obiecte diferite, de la piese de mobilier până la tablouri sau documente. Prima secţie a muzeului este reprezentată de conacul Bălceştilor, care încearcă să redea atmosfera secolului al XIX-lea.
Conacul are piese de mobilier Biedermayer, covoare olteneşti şi obiecte din ceramică de Curtea de Argeş sau de Corbi. Conacul e alcătuit din dormitorul Zincai (mama revoluţionarului), salonul literar şi câteva birouri. Pereţii sunt împodobiţi cu tablouri de familie şi cu fotografii.
A doua secţie a Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu” este dedicată vieţii şi activităţii revoluţionarului. Cei care vizitează muzeul pot vedea manuscrise, cărţi, scrisori, documente, studii care i-au aparţinut lui Bălcescu sau care înfăţişează importanța pe care a avut-o acesta. Pot fi văzute şi lucrări francmasonice, dar şi o mică expoziţie de artă, multe dintre lucrări aparţinându-le artiştilor care participă în taberele de pictură „Rotonda spiritului românesc” şi „Art Campus”.
Muzeul memorial „Nicolae Bălcescu” poate fi vizitat de marţi până duminică, după cum urmează: aprilie – octombrie, de la 8 la 20, respectiv noiembrie – martie, de la 8 la 16. Cei care vor să ajungă în localitatea Nicolae Bălcescu trebuie să meargă pe E81, iar din localitatea Milcoiu se merge spre vest, distanţa dintre cele două fiind de circa cinci kilometri.
Grădina muzeului, situată pe Valea Topologului, este un loc de reflecție, unde natura îmbină armonios cu istoria, oferind un cadru perfect pentru a medita la idealurile de libertate și unitate națională pe care Nicolae Bălcescu le-a promovat.
