Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii se află în localitatea Goleşti din judeţul Argeş. A fost înfiinţat în anul 1939, la iniţiativa regelui Carol al II-lea, care i-a dat numele Muzeul Dinicu Golescu. Este unul dintre cele mai importante muzee din România, pentru că reflectă importanţa familiei, dar şi istoria ocupaţiilor poporului nostru.
Dinicu (Constantin) Golescu a fost o personalitate de seamă, fiul banului de Țara Românească, Radu Golescu. A înfiinţat o societate literară secretă, ce-şi desfăşura activitatea în Braşov, a fost membru al francmasoneriei, logofăt, ispravnic şi hatman.
Tot el a înfiinţat, chiar pe moşia din Goleşti, o şcoală la care tinerii puteau învăţa gratis. A pus bazele revistei “Curierul românesc” şi “Societății Literare” din capitală, alături de Ion Heliade Rădulescu. Este cunoscut şi pentru că a scos prima revistă în limba română, intitulată “Fama Lipschii”.
Conacul Goleștilor a fost construit în 1640, fiind o construcţie laică fortificată unică în ţară. Conacul a fost înconjurat cu ziduri de cărămidă şi au fost puse turnuri de apărare cu tunuri tocmai din cauza instabilităţii de atunci – în orice moment, putea fi atacat şi distrus. În interiorul conacului a funcţionat “Școala slobodă obştească”, înfiinţată de Dinicu Golescu.
Acesta le punea elevilor la dispoziţie manuale şi, pentru prima dată, fetele învăţau alături de băieţi. Şcoala veche face parte acum din Secţia Pedagogică a muzeului, care a fost înfiinţată în anul 1963. Lângă şcoală, se află Foişorul lui Tudor Vladimirescu, de unde supraveghea locurile din jurul ansamblului feudal. Ultimele zile de libertate şi le-a petrecut aici, până când a căzut victimă unui complot, fiind apoi asasinat.
Patrimoniul muzeal iniţial al Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii a fost constituit între anii 1942-1943. În anul 1958, s-au deschis primele secţii, şi anume Secţia Memorială a familiei Golescu şi Expoziţia de Istorie, în care sunt prezentate evenimentele istorice din 1821 (Revoluţia lui Tudor Vladimirescu), 1848 (Revoluţia Romană) şi 1859 (Unirea Principatelor Romane).
Anul 1962 marchează deschiderea Secţiei de Etnografie şi Arta Populară a Regiunii Argeş, ale cărei exponate se întindeau pe 18 camere. Secţia Expoziţia de istorie “Locul şi rolul Golestilor în istoria luptei poporului român pentru independenţă, unitate naţională, democraţie şi propăşire culturală” a fost deschisă publicului în anul 1980.
Secţia “Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din România” a luat naştere în anul 1966. Exponatele de aici reflectă civilizaţia ţărănească a mijlocului de secol al XIX-lea, civilizaţie care provine din principalele arii viticole şi pomicole ale României. Secţia a fost prevăzută în aşa măsură, încât fiecare provincie să aibă un număr de gospodării viticole şi pomicole. Pe lângă cele 34 de gospodării, secţia cuprinde şi un han.
Gospodăriile au fost toate reconstruite şi se află în Secţia “Aer liber”, ce se întinde pe zece hectare. Fiecare gospodărie este alcătuită din casă de locuit, dependinţe şi instrumentele de lucru, iar toate formează un sat românesc tradiţional.
Familia Golescu, recunoscută pentru rolul său în avansarea reformelor agrare și educaționale în România, a lăsat o moștenire durabilă, ce este evidențiată prin exponatele muzeului. Fiecare cameră și fiecare articol expus spun o poveste despre dedicația și pasiunea acestei familii pentru progres și inovație.
