Nulla dies sine linea este o expresie latinească, însemnând “Nicio zi fără linie” (fără să tragi linie), altfel spus, într-un sens larg, “Nicio zi pierdută”, “Nicio zi fără eforturi susţinute”, “Nicio zi fără un program riguros”, “Nicio zi fără să adaugi valoare la ziua de ieri”. Numai aşa îţi poţi atinge ţelurile, numai aşa se pot face bine lucrurile care sunt de făcut, numai aşa se formează obişnuinţa muncii.

Plinius cel Batran, Sursa: Ancient Origins
Plinius cel Batran, Sursa: Ancient Origins

Expresia “Nulla dies sine linea” s-a păstrat în conştiinţa colectivă graţie faptului că Plinius cel Bătrân, erudit roman din secolul I d.Hr., o consemnează în celebra sa lucrare “Istoria naturală”, cu referire la pictorul grec Apelles. Mult mai târziu, scriitorul şi istoricul italian Polydore Virgile o citează şi el în “Proverbiorum libellus”.

Despre Apelles, cel mai mare pictor al antichităţii greceşti, care a trăit în secolul al IV-lea i.Hr., la curtea lui Alexandru Macedon, se spune că lucra cu o pasiune ieşită din comun, în fiecare zi. Alexandru cel Mare îl aprecia în mod deosebit, pentru talentul său.

Un istoric al timpurilor respective povesteşte că, în momentul în care Apelles a terminat un portret ecvestru al lui Alexandru cel Mare, împăratul nu a fost tocmai mulţumit, în schimb celebrul cal al acestuia, Bucefal/Ducipal, ar fi nechezat, împrejurare în care pictorul i-ar fi spus lui Alexandru Macedon: “O, împărate, calul tău pare că apreciază pictura mai bine ca tine”.

Apelles si Alexandru cel Mare, Sursa: Fine ort America
Apelles si Alexandru cel Mare, Sursa: Fine ort America

Chiar dacă nu s-au păstrat picturile lui Apelles, mărturii despre acestea, din scrierile contemporanilor pictorului, demonstrează că marele artist lucra într-adevăr după deviza “Nicio zi fără linie”. Se mai presupune că unele picturi murale din Pompeii, oraşul roman distrus şi acoperit de erupţia Vezuviului, la data de 24 august 79 d.Hr., sunt copii după lucrările lui Apelles.

Citește și:  Mitul lui Sisif sau despre paradoxul fericirii

Nulla dies sine linea – motto pentru artişti din toate timpurile

Nulla dies sine linea
Nulla dies sine linea

Deşi în latina clasică, termenul “linea” are sensul de linie trasată cu o pană sau un alt instrument de desen (şi nu înseamnă şi “rand” scris), expresia “Nulla dies sine linea” s-a folosit şi se foloseşte frecvent pentru scriitori care-şi exersează condeiul zilnic.

Emill Zola, marele romancier francez din secolul al XIX-lea, şi-a ales expresia “Nulla dies sine linea” ca motto pe care l-a inscripţionat pe marginea şemineului din biroul său. La fel a procedat şi scriitorul flamand Stijn Streuvels, iar Jean Paul Sartre, scriitor şi filosof existenţialist, o citează în cartea sa ,“Cuvintele” (“Les mots”): “Scriu mereu, spune Sartre. Ce să fac altceva? Nulla dies sine linea. Este obiceiul meu, este meseria mea”.

Centrul Paul Klee, Berna
Centrul Paul Klee, Berna

Expoziţia inaugurală a Centrului Paul Klee, din Berna, dedicată marelui pictor avangardist, a fost intitulată “Kein Tag ohne Linie”, echivalentul german al expresiei latine, utilizată de Paul Klee însuşi când se referea la perioada de creaţie extrem de intensă dinspre sfârşitul vieţii.

În mod similar, ghidându-se după acest adagiu latin, procedau, în literatura română, şi Mihail Sadoveanu, căruia nu-i trecea nicio zi fără să scrie, şi Tudor Arghezi, cunoscut în epocă drept “poeta artifex” (“poetul meşteşugar”), cel care trudea îndelung asupra versurilor sale, pentru a le da strălucirea finală.

“Nulla dies sine linea” poate fi deviză şi astăzi, pentru fiecare dintre noi, dacă suntem preocupaţi de a da sens fiecărei zile, dacă vrem să reuşim să ieşim din caracterul indistinct, confuz şi repetitiv al unor activităţi, optând pentru o muncă susţinută, făcută cu pasiune, astfel incât să avem după ce trage o linie in fiecare zi, “linia” care ne aparţine şi ne reprezintă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.