Oul pascal – tradiţie, semn al reînnoirii lumii, obiect de artă

Oul pascal este unul dintre simbolurile asociate celei mai importante sărbători creştine – Învierea Domnului sau Sfintele Paşti – care, împreună cu obiceiurile şi tradiţiile acestui timp, se constituie într-un arhetip, un model al fiinţei.

Fiecare om, prin gesturile ritualice, prin gândurile şi faptele sale, prin respectarea datinilor, reface, în felul său, povestea biblică a morţii şi învierii lui Iisus Hristos. Este o ocazie de reînnoire sufletească, prin repere ale timpului sacru, de redescoperire a latenţelor, a puterilor interioare, un prilej de a pune din nou temei vieţii, ea însăşi un miracol. Este o manifestare a dimensiunii noastre spirituale, fără de care existenţa nu ar fi completă.

Celebrata în prima duminică de după prima Lună plină, care urmează echinocţiului de primăvară, Sărbătoarea Paştelui marchează un moment de apogeu al luminii, care triumfă asupra întunericului, în sens cosmic şi spiritual. În jurul Luminii Sfinte sau a Focului haric, de la care oamenii îşi aprind lumânările în noaptea de Înviere, se manifestă şi celelalte simboluri – crucea, un simbol universal, protector, totalizator, un semn al buruinţei asupra morţii, al verticalităţii, al celor patru elemente fundamentale (pământ, apa, aer, foc), clopotele, ouăle de Paşte, pasca, iepuraşul de Paşte, peştele, florile etc.

Oul pascal – simbol al reînnoirii lumii

Oul pascal a devenit un simbol al Sărbătorii Învierii încă din secolul al IV-lea, când Biserica a instituit oficial regula de a nu se consuma ouă în Săptămâna Patimilor şi de a le decora cu prilejul sărbătorii de Paşte. Oamenii respectau însă această regulă în virtutea unor obiceiuri mult mai vechi, precreştine, legate de celebrarea primăverii. Semnificaţia mitologică nu se referea la faptul că oul era mâncare “de dulce”, ci la convingerea că reprezintă viaţa, renaşterea, înnoirea periodică, fertilitatea.

În antichitate, exista obiceiul de se a oferi ouă împodobite sau vopsite, acesta fiind probabil primul simbol folosit în ritualuri care datează din zorii timpurilor. Primăvara, egiptenii și perșii obișnuiau să vopsească ouăle și să le ofere pentru a simboliza reînnoirea vieții, iar galii şi druizii vopseau ouăle în galben şi roșu în cinstea soarelui.

În sudul Africii, s-au descoperit ouă de struţ decorate, vechi de peste 60 000 de ani. Tot ouă de struţ foarte vechi, pictate cu motive geometrice, florale sau animaliere, s-au găsit şi în Sumer, în sudul Mesopotamiei antice. Şi zeiţei Eostre, din mitologia anglo-saxonă, de la care derivă numele englezesc al Paştelui (Easter) i se ofereau, ca ofrande, ouă pictate.

Faptul că oul, fie că este vorba de civilizaţiile antice sau de oul pascal, a rămas, peste timp, un simbol central se explică prin aceea că forma sa perfectă aminteşte de semnificaţiile sferei, o formă care conţine toate potenţialităţile, care este semnul unităţii cosmice, al naşterii şi renaşterii, o stare intermediară între haos şi ordine, intre materie şi spirit.

Oul pascal în tradiţiile româneşti

Fiecare popor are propriile tradiţii legate de oul pascal. La catolici, de exemplu, legendele spun că ouăle de Paşte sunt aduse de clopotele care, din Joia Mare şi până în Duminica Paştelui, nu mai sună, pentru că, înaripate, pornesc la Roma, pentru a comemora timpul dintre moartea şi Învierea lui Iisus Hristos, la întoarcere fiind încărcate de ouă roşii, pe care le răspândesc prin grădini, de unde le culeg copiii. În culturile nordice, iepuraşul, animal emblematic al primăverii, este cel care aduce ouăle roşii.

La români, dar şi la alte popoare din sud-estul Europei, există obiceiul să se ofere primele ouă roşii imediat după slujba de Înviere, de la miezul nopţii, ca simbol de bun augur. Faptul că oul pascal este vopsit şi în alte culori decât roşu (care semnifică ideea de sacrificiu) nu trebuie considerat o impietate, deoarece atenţia şi măiestria cu care sunt realizate ouăle închistrite (decorate în roşu, galben şi negru, cu ajutorul cerii topite), ca în Bucovina, exprimă bucuria Învierii lui Hristos, triumful vieţii asupra morţii.

În mod similar, galbenul este un simbol al luminii, verdele, al vitalităţii, albastrul, promisiunea unui nou început. Iar dintre desenele care decorează oul pascal, remarcabile, în spaţiul românesc, sunt crucea, crenguţele de brad, trifoiul, frunza de stejar, floarea Paştelui, spirala, cercul, rombul, spicul de grâu, pomul vieţii, “calea rătăcită”, adică viaţa cu suişuri şi coborâşuri etc. Tot potrivit tradiţiei, ouăle de Paşte se vopsesc în Joia Mare, ca gest ritualic de rememorare a patimilor lui Iisus Hristos.

Cele mai preţioase ouă de Paşte

În timp, obiceiul de a decora oul pascal şi de a fi oferit în dar a fost ridicat la rang de artă. La noi, la români, arta ouălor încondeiate/ inchistrite, cu ceară în relief şi în baie de culori, sau a ouălor decorate cu mărgele, după tehnici care s-au transmis din generaţie în generaţie, este veche de sute de ani.

În Europa, încă din perioada Renaşterii, a apărut obiceiul de se oferi ouă preţioase, la curţile regale. În secolul al XIV-lea, Eduard I, rege al Angliei, a comandat unor meşteri renumiţi sute de ouă împodobite cu foiţă de aur, pentru a le oferi membrilor familiei sale.

Mai târziu, Ludovic al XIV-lea, Regele Soare al Franţei, se pare că a comandat unor pictori vestiţi, precum Watteau şi Lancret, ouă de Paşte pictate, pentru a le oferi fiicei sale, şi alte sute de ouă poleite cu aur, pentru nobilii de la curte.

Ouăle Fabergé – spectaculoase opere de artă

Cele mai preţioase ouă pascale au rămas, însă, până astăzi, celebrele ouă Fabergé, pe care, în secolul al XIX-lea, Alexandru III, penultimul ţar al Rusiei, şi Nicolae ÎI, ultimul împărat al Rusiei, rege al Poloniei şi duce de Finlanda, le-au comandat bijutierului Peter Carl Fabergé, francez de origine, pentru a le dărui soţiilor lor, Maria Feodorovna, respectiv Alexandra Feodorovna.

Între 1885 şi 1916, 52 de ouă Faberge au fost realizate pentru familia imperială rusă, inegalabile, până astăzi, în frumuseţe. Cu elemente de stil rococo, renascentist, art nouveau, ouăle Faberge erau confecţionate din aur galben, alb, roz şi verde, cu pietre semipreţioase din Munţii Ural, mai ales cuarţ, jad verde, agată etc.

Oul pascal, marca Faberge, primul pe care Alexandru III l-a oferit soţiei sale, cu ocazia Sărbătorilor Pascale din 1884, era făcut din email alb, acoperit cu platină. Absolut spectaculos era însă interiorul acestei opere de artă – un pui din aur, multicolor, cu o coroană miniaturală, tot din aur, pe coroană, un ou mai mic, din rubin, compoziţie inspirată dintr-o colecţie de bijuterii a Casei regale daneze, menită să-i amintească tinerei ţarine, Maria Feodorovna, de locurile sale natale.

Oul pascal Faberge – o marcă inconfundabilă

După căderea Familiei Romanov, ouăle Faberge, exceptioanle opere de artă, s-au împrăştiat în toată lumea – şapte s-au pierdut, ultimele două confecţionate de bijutier (“Constellation” şi ”Kareliana”, acesta din urmă realizat din lemn de mesteacăn de Karelia, cu aur şi diamante), din cauza Revoluţiei din 1917, nu au mai fost livrate.

Unele dintre ele se găsesc, astăzi, în diverse muzee, altele fac parte din colecţii private. Dintre cele dispărute, unul a fost vândut, în 1952, de către un anticar, unui cumpărător “misterios”, “străin” despre care nu se ştie nimic până astăzi. Un alt ou Faberge, în urmă cu câţiva ani, a fost găsit într-o piaţă din SUA, un altul, oricât ar părea de neverosimil, a fost vândut unui vânzător de fier vechi, care, întâmplător, a citit un articol de ziar despre un ou Fabegé în valoare de 20 de milioane de dolari, în felul acesta oul ajungând într-o colecţie privată.

Trei ouă Faberge – “Orologiu cu coloane”, “Coşul cu flori” şi “Oul mozaic” – sunt, în prezent, în posesia reginei Angliei, Elisabeta II, lăsate moştenire acesteia de către regele George V.

În anii 2000, un om de afaceri rus a achiziţionat, pentru 100 de milioane de dolari, o parte a colecţiei de ouă Faberge, pe care a expus-o la Palatul Shuvalov, din Sankt Petersburg. În 2007, un bijutier francez a cumpărat “marca Faberge”, pentru a păstra viu spiritul şi stilul remarcabilului artist francez, creatorul celor mai preţioase ouă pascale din lume.

Oul pascal – alte realizări excepţionale

Oul pascal este o temă care i-a fascinat şi pe sculptori. Cel mai mare ou pascal sculptat se află la Colomeea, un oraș din Ucraina, din regiunea Ivano-Frankovsk, de pe malul Prutului. În acest oraş se afla şi Muzeul Pisanka, dedicat artei tradiționale a decorărării ouălor de Paști (peste 10 000 de exponate), ucrainenii fiind vestiţi pentru arta ouălor încondeiate, asemănătoare cu arta ouălor închistrite din Bucovina.

Al doilea ou pascal ca mărime se găseste în Vegreville, Canada, sculptat tot în stil ucrainean, autorul fiind Paul Maxum Sembaliuk, un artist canadian originar din Ucraina. Sculpturi similare se mai găsesc şi în Polonia, la Gogolin, şi în Croaţia, la Zagreb. Cea mai mare colecţie de ouă pascale din lume se află la Muzeul ouălor de Paşte din Ciechanowiec, Polonia, inaugurat în 2004.

Oul pascal, alături de toate celelalte simboluri ale Învierii, la care se adaugă gesturile şi acţiunile noastre ritualice, păstrate de-a lungul unei îndelungate tradiţii, ar trebui să fie semnul unui fel autentic de a trăi spiritul acestei importante sărbători creştine, pregătiţi pentru un nou început, cu sufletul şi gândurile mai curate, ca şi cum, după o iarnă grea, primăvara ar sosi şi în fiinţa noastră.

Sărbători pascale fericite tuturor! Hristos a înviat!