Palatul Hofburg din Viena are 700 de ani vechime. Anumite parti din palat, care s-au pastrat de-a lungul anilor, dateaza din secolele 16 si 20, si au fost folosite de numeroase institutii cum ar fi: Capela Hofsburg, Scoala Spaniola de Echitatie, Libraria Nationala a Austriei, Trezoreria Imperiala si Biserica Augustinienilor. Biserica Augustinienilor a servit drept capela pentru efectuarea ceremoniilor de nunta a familiei de Habsburg, iar acum tine la pastrare ramasitele membrilor familie regale in cripta Bisericii. Acele ramasite constau in inimi si organe viscerale, care erau ingropate separat de restul trupurilor.
Cea mai importanta sectiune din Palatul Hofburg este aripa Leopoldina, numita astfel dupa Imparatul Leopold I, cel care a fost si arhitectul de altfel. Langa aripa Leopoldina se afla aripa Elvetiana, numele sau provenind de la garda elvetiana care proteja intrarea in aceasta aripa din Palatul Hofburg intre anii 1748 si 1767. Imparatul Leopold, patron al artelor care iubea muzica, a comandat construirea aripii in 1660. La exterior, aripa are un aspect simplu si elegant si a fost la inceput menita sa fie doar resedinta de iarna, dar mai tarziu a servit drept casa si birou atat pentru Imparatul Leopold, cat si pentru Imparateasa Maria Tereza, Imparatul Iosif al doilea si Imparatul Ferdinand.
Istoria aripii Leopoldine este schimbatoare. Astfel dupa ce a fost comandata construirea sa de catre Imparatul Leopold, a durat 6 ani sa fie terminata. Familia regala s-a mutat in noua aripa, insa aceasta a ars complet doi ani mai tarziu. Imparatul a dat vina pentru acest incendiu pe evrei si i-a expulzat din capitala. In urmatorii ani, Viena a fost invadata de turci de nenumarate ori, si cum Palatul Hofburg era aproape de marginea capitalei, nu a fost considerat cel mai sigur loc pentru familia regala.
In timpul domniei Imparatesei Maria Tereza, fiica lui Leopold I, lucrurile erau mai linistite cel putin in Viena. Inainte de a se muta in Palatul Hofburg, Imparateasa Maria Tereza a redecorat aripa Leopoldina cu mobila si decoratiuni potrivite stilului din vremea ei, adaugand totodata o nota personala pentru a se simti comfortabil. Astfel, ferestrele vechi au fost inlocuite cu altele noi mai mari, care puteau fi deschise pentru a lasa aerul curat sa intre. Aceasta a adaugat si numeroase portrete ale sale si un ceas mechanic urias din era Barocului, acest ceas fiind un cadou primit de Imparateasa Maria Tereza in 1750 de la cumnatul sau cu ocazia aniversarii a 10 ani de cand incepuse domnia ei.
Din 1946, Biroul Presedintelui Austriei, ocupa 3 etaje din aripa Leopoldina, de aceea de cele mai multe ori indiferent ca i se spune aripa Leopoldina sau Birou Presedintelui Austriei, oamenii se refera la acelasi lucru. Una din camerele centrale ale Biroului Presedintelui este fostul dormitor regal al Imparatesei Maria Tereza, patul ei somptuos ocupand pe vremuri un spatiu destul de mare. Astazi dormitorul ei este folosit drept camera de receptie de catre presedinte. In 1957, renovarea acestei camere a avut ca rezultat descoperirea unui altar ascuns, impodobit cu o pictura din secolul 17. Aceasta pictura era o versiune a originalului de Correggio ce reprezenta “Adoratia pastorilor”. Unii sugereaza ca acest altar a fost construit de fiul Imparatesei, Iosif al doilea, inainte de moartea mamei sale special pentru vizita Papei.
Printr-o usa ascunsa din dormitorul Imparatesei se poate ajunge in camerele private pe care le ocupa Iosif al doilea. Salonul Gruner era folosit ca birou de catre Iosif al doilea, iar acum este folosit de Presedintele Austriei in acelasi scop. Camera este faimoasa pentru cele doua picturi care reprezinta scene din opera compusa cu ocazia casatoriei lui Iosif al doilea cu Maria Josepha de Bavaria.
Mai tarziu au fost adaugate alte cladiri la aripa Leopoldina, cum ar fi sala de ceremonii, care a servit drept camera tronului pana in 1918, iar azi este folosita pentru receptia de Anul Nou pentru diplomati. Tot aici, in sala de ceremonii, si-a tinut Papa Ioan Paul al doilea faimosul discurs in 1998, discurs in care cerea “reintregirea Casei Europei”. Datoria de a conserva aripa Leopoldina asa cum a fost de la inceput nu lasa prea mult spatiu de remodelat in stil modern.
Insa, Presedintele Austriei Heinz Fischer, a reusit sa incorporeze arta moderna si contemporana in Biroul Presedintelui. Aceasta arta include sculpturi de Fritz Wotruba si Alfred Hrdlickas, precum si picturi de Herman Nitsch si Markus Prachensky. Aceste masuri luate demonstreaza ca Palatul Hofburg nu este un muzeu, ci o cladire oficiala care a reprezentat centrul politicii Austriei de secole.
