Palatul Princiar din Turda este cel mai valoros edificiu de arhitectură medievală al oraşului. Astăzi, în clădire se află sediul Muzeul de Istorie Turda, iar palatul este cunoscut sub mai multe denumiri: Casa Principilor, Conacul Princiar, Cămara de Sare, Casa Fiscală, Curia Casei Fiscului, Casa Princiară şi Casa Bathory.
Palatul Princiar din Turda a fost ridicat nu pentru a servi drept reşedinţă principilor, ci pentru a servi drept sediu pentru Vama Sării din acest oraş. Clădirea a fost construită undeva la sfârşitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea, iar astăzi încă se pot vedea unele fragmente din acea perioadă.
Arhitectura sa deosebită a făcut-o să devină preferata principilor transilvăneni, care îşi stabileau reşedinţele aici. De altfel, principele Sigismund Bathory a stat mai mulţi ani în clădire, motiv pentru care este cunoscută şi drept Casa Bathory.
Arhitectura actuală a Palatului Princiar din Turda datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, până în anul 1588 fiind realizate mai multe lucrări care au modificat aspectul clădirii iniţiale. De-a lungul timpului, clădirea a intrat în mai multe reparaţii, însă acestea nu au fost atât de radicale.
Edificiul, care se află pe lista monumentelor istorice din judeţul Cluj începând cu anul 2010, are un stil gotic, cu unele influenţe renascentiste. Are două nivele (parter şi etaj), iar în nord se află o anexă pe un singur nivel.
Balconul aflat deasupra intrării este cel mai reprezentativ pentru stilul renascentist. Acesta se sprijină pe nişte console şi este flancat de trei ferestre în formă dreptunghiulară, decorate în partea superioară. De altfel, faţada principală este singura decorată, celelalte fiind simple.
Pe lângă reşedinţa principilor transilvăneni, Palatul Princiar din Turda a jucat un rol important şi când se ţineau Dietele Transilvaniei, ultima având loc în anul 1799. Participanţii la Diete erau cazaţi în edificiu şi tot aici aveau loc întâlnirile. Dieta din 1568 este înfăţişată într-un tablou realizat de Aladar Korosfoi-Kriesch.
Pictorul a surprins în pânza sa cei mai importanţi oameni ai evenimentului: Ioan Sigismund Zapolya, nepoţii acestuia Ştefan şi Cristofor Bathory, preotul calvin Meliusz Juhasz Peter şi omul de cultură Gaspar Heltai. Dieta din acel an a fost importantă, deoarece religia unitariană a fost recunoscută.
Astăzi, Palatul Princiar din Turda adăposteşte Muzeul de Istorie. Acesta a fost înfiinţat în anul 1943, însă a fost inaugurat abia în 1951. Un timp, în clădire, a funcţionat, concomitent cu muzeul, şi Casa de Cultură a localităţii.
Muzeul a luat fiinţă din iniţiativa lui Augustin Raţiu, tatăl lui Ion Raţiu, care a fost ajutat de doi istorici. Astăzi, cei care calcă pragul clădirii pot vedea numeroase colecţii, multe dintre ele datând din epoca romană.
În perioada comunistă, Palatul Princiar a fost rechiziționat și folosit ca sediu administrativ, perioadă în care multe dintre detaliile sale fine au fost neglijate sau distruse. Restaurarea clădirii a început abia după anii ’90, când a fost recunoscută valoarea sa istorică și culturală, moment în care a fost transformat în muzeu.
Astăzi, Palatul Princiar este nu doar un muzeu, ci și un punct de întâlnire pentru iubitorii de istorie și arhitectură. Expozițiile permanente oferă o perspectivă detaliată asupra istoriei Transilvaniei, cu artefacte ce datează din diverse epoci, de la Roma antică până în perioada modernă.
