Parada planetelor, la începutul lunii iunie 2024, se referă la o aliniere rară de şase planete – Mercur, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun – un spectacol celest care se produce o dată la 40 de ani şi care va putea fi admirat pe cerul nopţii de 3 spre 4 iunie, cu o oră înainte de răsărit. De obicei, dacă cerul este senin, parada planetară este vizibilă şi cu câteva nopţi înainte şi după data menţionată.
O aliniere planetară, denumită adesea, în limbajul comun, şi “parada planetelor”, dat fiind felul spectaculos în care strălucirea lor se arată ochiului nostru (fără să avem nevoie de un echipament special pentru a le observa), este un fenomen astronomic în care mai multe planete din sistemul nostru par a fi în linie dreaptă şi pot fi văzute în acelaşi timp de pe Pământ.
În general, un astfel de aliniament poate include atât planetele interioare (Mercur și Venus), numite aşa pentru că sunt mai apropiate de Soare decât planeta noastră, cât și planetele exterioare sau giganţii gazoşi (Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun), care se află la o distanţă mult mai mare de Soare. Cu cât sectorul în care apare “parada planetelor” este mai mic, cu atât acest eveniment astronomic este mai spectaculos.
Potrivit NASA, o aliniere planetară are loc în funcție de timpul necesar fiecărei planete pentru a finaliza o orbită în jurul Soarelui. Pentru că durata fiecărei orbite diferă în funcție de planetă, aşa se explică de ce aceste evenimente sunt rare.
Tipuri de alinieri planetare

Există două tipuri principale de alinieri planetare – alinierea geocentrică, însemnând că, din perspectiva Pământului, planetele par să fie aliniate pe o parte a cerului, aceste alinieri fiind mai frecvente și mai vizibile de pe Terra, şi alinierea heliocentrică – din perspectiva Soarelui, planetele se aliniază pe o parte a acestuia; acestea sunt mai rare și mai puțin vizibile pentru observatorii de pe Pământ.
În funcţie de numărul de planete aliniate, există: minialiniere planetară (trei planete), aliniere planetară mică (patru planete), aliniere planetară mare (cinci sau şase planete) şi aliniere planetară completă (toate planetele sistemului nostru solar). Aceasta din urmă este foarte rară, având loc, potrivit calculelor astronomilor, o dată la 396 de miliarde de ani (adică următoarea “aliniere completă” va fi în anul 2161).
Când doar două planete sunt aproape una de cealaltă, nu este o aliniere planetară, ci o conjuncţie – adică momentul apropierii maxime, ca poziție aparentă pe bolta cerului, a două corpuri cerești, văzute de pe un al treilea (în general, Pământul). Iar momentul depărtării maxime aparente a două corpuri cerești este numit opoziție.
Parada planetelor – şase planete aliniate pe cerul nopţii de 3 spre 4 iunie

Aşadar, la “parada planetelor” din noaptea de 3 spre 4 iunie, se vor alinia Mercur, Marte, Jupiter,Saturn, Neptun și Uranus. Va lipsi din această aliniere Venus. Saturn, cu o culoare gălbuie, va fi prezent în Constelaţia Vărsătorului, Neptun (mai puţin vizibil), în apropierea acestuia, în Constelaţia Peşti, apoi va răsări şi se va alătura “paradei” Marte (cu o culoare mai roşiatică), tot în Peşti, şi spre zori, spre est, vor deveni vizibile, în Constelaţia Taur, Uranus, Jupiter (cel mai strălucitor) şi Mercur.
O hartă a cerului, care poate fi găsită pe site-urile observatoarelor astronomice, va fi de ajutor pentru identificarea exactă a celor şase planete aliniate. În plus, un loc ferit de iluminatul nocturn al localităţii şi fără clădiri care să obstrucţioneze vederea, va fi cel mai potrivit pentru a admira “parada planetelor”.
De asemenea, trebuie să ne asigurăm că ne uităm la planete, nu la stele. Una dintre diferenţe este că, spre deosebire de stele, care au lumină proprie, planetele nu “sclipesc”, au o lumină constantă, care vine de la stelele pe care le orbitează, aspect care poate fi sezizat la o privire mai atentă sau dacă folosim un telescop. Pământul, de exemplu, ca şi celelalte planete din sistemul nostru solar, primesc lumina de la Soare (steaua din centrul Sistemului Solar).
“Sclipirea” stelelor (numită ştiinţific “scintilaţie” – variație de luminozitate aparentă, culoare sau poziție) se explică prin faptul că lumina trece prin diferite straturi ale atmosferei, cu variaţii ale densităţii, care generează o refracţie atmosferică, fenomen mai vizibil în apropierea orizontului decât la zenit (punctul de deasupra capului).
Pe de altă parte, planetele strălucesc mai constant, pentru că sunt mai aproape de Pământ. De asemenea, planetele “vizitează” diverse constelaţii, în timp ce stelele par a rămâne în poziţii “fixe” pentru observatorul de pe Terra.
Parada planetelor – ce spun astrologii?
Fenomenul de aliniere planetară, chiar dacă nu are efecte fizice semnificative asupra Pământului, fiind mai degrabă un aspect al cerului demn de admirat şi interesant de observat și studiat din punct de vedere astronomic, a stârnit întotdeauna interes și fascinație, fiind asociat, în diferite culturi, cu diverse semnificații astrologice și mitologice.
În astrologie, o paradă planetară se produce când mai multe planete se află în aceeaşi constelaţie zodiacală, iar despre cea din iunie 2024 astrologii spun că este un bun moment pentru ca oamenii să se “alinieze” şi ei cu energiile cosmice, pentru că va aduce schimbări notabile, o intuiţie sporită, oportunităţi de creştere personală, proiecte noi, claritate emoţională, lecţii de viaţă.
În limbajul colocvial, expresia “s-au aliniat planetele” se referă la un context favorabil, de bun augur, pentru a reuşi într-un demers sau altul, la o combinaţie de evenimente pozitive, care, indirect, ar influenţa şi existenţa individuală sau ar marca un “timp al schimbării”, al transformării.
Există şi alte convingeri, în rândul astrologilor, perpetuate din timpuri îndepărtate, şi anume că o aliniere planetară ar fi semnul unor posibile dezastre – cutremure, tsunami etc. – sau ar putea influenţa mareele, ar putea perturba ciclul circadian al animalelor etc.
Până la urmă, important este să ne bucurăm de spectacolul astral şi să nu uităm că vieţile noastre nu ar fi posibile fără ordinea desăvârşită a Universului.
Arietidele, o ploaie de meteori vizibilă înainte de zori, ca şi “parada planetelor”

Tot la începutul lunii iunie, în afară de “paradă planetelor” aliniate, mai are loc şi una dintre cele mai puternice și mai prolifice ploi de meteori – Arietidele – comparabilă ca intensitate cu Perseidele din august.
Arietidele (al căror nume provine de la Constelaţia Berbecul – Aries, de unde par a proveni) sunt o ploaie de stele căzătoare relativ puţin cunoscută, pentru că cea mai mare parte a activității are loc în timpul zilei, ceea ce face observarea dificilă, dar unii meteori pot fi admiraţi şi înainte de zori. Arietidele sunt active între 22 mai și 2 iulie, dar vârful va fi atins în jurul datei de 7 iunie, cu o rată de aproximativ 50 – 60 de meteori pe oră, uneori chiar 200 de meteori pe oră.
Meteorii, numiţi popular şi “stele căzătoare”, sunt resturi de materie cosmică, provenite din dezintegrarea cometelor sau în urma coliziunii intre asteroizi, care, atunci când intră în atmosfera Pământului, se aprind şi se văd ca nişte dâre luminoase, fascinante prin imaginea pe care o oferă.
Radiantul Arietidelor (punctul de pe bolta cerească de unde se pare că provin meteorii) este necunoscut. Se presupune că ar putea fi cometa 96P/Machholz (deși acest lucru nu este confirmat definitiv) sau 1566 Icarus (apropiat de Pământ, cel mai mic asteroid potențial periculos) a cărui orbită este similară cu cea a cometei.
Arietidele au fost observate pentru prima dată în 1947, de către astronomii de la Observatorul Jodrell Bank, din Anglia.
Studiul ploii de meteori Arietide și al altor ploi de “stele căzătoare” ajută astronomii să înțeleagă mai bine compoziția și comportamentul cometelor și asteroizilor, precum și interacțiunea lor cu atmosfera Pământului.