Parcul Natural Vânători – Neamţ este unul dintre cele mai noi parcuri naturale din România. Se află în nordul judeţului Neamţ, mai exact, pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei, chiar la graniţa cu judeţul Suceava. Zona acoperă mai multe localităţi, adică Agapia, Vânători Neamţ, Târgu Neamţ, Crăcăoani şi staţiunile Oglinzi şi Bălţăteşti.

A fost declarat parc natural în anul 1999, o măsură necesară pentru a proteja populaţia de zimbri de aici. Are o suprafaţă totală de 30.818 de hectare, dintre care aproape 27 de mii reprezintă fondul forestier. Pe lângă protejarea zimbrilor, specie pe cale de dispariţie, parcul îşi propune să urmeze câteva obiective legate de specificul local.

Parcul este considerat adăpost pentru câteva specii de animale pe cale de dispariţie în anumite zone ale ţării sau ale lumii întregi sau specii rare, cum ar fi vidra, râsul, lupul şi ursul brun. Pot fi întâlnite, în cadrul parcului, şi animale ca pisica sălbatică, mistreţul, vulpea şi cerbul carpatin.

Accesul spre Parcul Natural Vânători – Neamţ se poate face din mai multe locuri. Dacă se doreşte să se ajungă din Bucureşti, se merge pe E85, adică Bucureşti – Roman – Cristeşti şi apoi pe DN 15B, până în localitatea Vânători-Neamţ.

Un alt drum este cel dinspre Târgu Neamţ, care merge spre Piatra Neamţ – Vatra Dornei – Paşcani – Fălticeni. O altă posibilitate este drumul dinspre Suceava, DN2, care face legătura cu Cristeşti şi apoi DN 15B, până în Vânători-Neamţ.

Parcul Natural Vânători – Neamţ este împărţit în patru arii protejate, după cum urmează:

  • Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină “Dragoş Vodă”a fost înfiinţată în anul 1968, doi ani mai târziu fiind aduşi trei zimbri din Polonia. Patru ani mai târziu, s-au născut primii doi zimbri din rezervaţie, iar în acelaşi an au fost filmate câteva scene din filmele româneşti “Ştefan cel Mare – Vaslui 1475“ şi “Fraţii Jderi”. Din păcate, femela născută aici a murit la scurt timp după ce au fost încheiate filmările la “Ştefan cel Mare – Vaslui 1475“, efortul depus agravându-i o boală mai veche. Pe măsură ce timpul a trecut, mai mulţi zimbri şi-au găsit o nouă casă în această rezervaţie. În momentul actual, aici, vieţuiesc doar câteva exemplare, care au la dispoziţie aproape patru hectare.
  • Padurea de Arginteste o arie protejata a Parcului Natural Vânători, care se află în comuna Agapia. Are o suprafață de aproape două hectare și jumatate și este formată din mesteacan. Unii arbori au o vârstă de peste o sută de ani, însă sunt și arbori mai tineri, de 20-30 de ani.
  • Rezervaţia de stejar Dumbrava – este situată între pârâul Neamţ şi pârâul Nemţişor, pe o vale ce are o suprafaţă de aproape 57 de hectare. Rezervaţia ocroteşte stejari seculari, care au o vârstă cuprinsă între 150 şi 200 de ani. Pe lângă aceştia, au fost descoperite în jur de 200 de specii de plante vasculare, împărţite în 50 de familii.
  • Codrii de Aramă – sunt situaţi tot în Agapia şi se întind pe o suprafaţă de zece hectare. Cei mai mulţi arbori sunt reprezentaţi de goruni, a căror vârstă depăşeşte chiar şi 130 de ani, însă există şi alte specii de plante, aproape 300 fiind descoperite până acum. Această arie a Parcului Natural Vânători, precum şi Pădurea de Argint au fost menţionate în poemul “Călin – file din poveste”, scris de Mihai Eminescu: “De treci codrii de aramă, de departe vezi albind/ S-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint”.

Parcul Natural Vânători – Neamţ şi-a propus, de la bun început, să menţină biodiversitatea din această zonă prin conservarea ecosistemelor şi a speciilor. Parcul şi-a propus şi să creeze condiţiile necesare pentru a pune în libertate un grup de zimbri, dar şi să implice publicul în aceste probleme, prin organizarea unor programe educative şi de conştientizare.

Parcul oferă numeroase trasee de drumeții și puncte de observație a faunei, inclusiv oportunități rare de a vedea specii de animale protejate și de a descoperi plante endemice care nu se găsesc în alte părți ale țării. Fiecare traseu este o aventură care dezvăluie peisaje spectaculoase și povești despre istoria naturală și culturală a regiunii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.