Pasarea paradisului a lui Raggi este o specie care atrage atentia prin penajul sau stralucitor si coada lunga, bogata, ce pare ca o pelerina pufoasa. Este cea mai cunoscuta pasare a paradisului, traieste in padurile tropicale montane din Papua Noua Guinee si are lungimea corpului de 35 cm.
Habitatul și distribuția speciei
Această pasăre, considerată un simbol național al Noii Guinee, trăiește în pădurile tropicale montane, unde masculii își atrag partenerele prin dansuri spectaculoase și sunete unice.
Caracteristicile fizice ale păsării paradisului a lui Raggi
Penajul sau este deosebit, are penele de pe partile laterale foarte lungi, majoritatea albe, doar cateva galbui. In zona capului si pana spre spate penajul este galben cu reflexe verzui, partea ventrala este mai inchisa in nuante maronii, la fel si penele aripilor, gatul este verde, pe piept are o pata neagra, iar la coada penele sunt roscat-portocalii si una foarte lunga ca un filament.
Pe partile laterale ale capului sunt pozitionati ochii frumosi, mari, cu irisul de culoare galbena si pleoapele negre.
Ciocul completeaza aspectul extraordinar al acestei pasari – este puternic, lung de 3,5-4 cm, cu partea de deasupra foarte putin curbata la varf, de culoare albastra la mascul si usor maronie la femela.
Picioarele sunt scurte si robuste, au cate trei degete indreptate inainte si unul inapoi – toate lungi cu gheare ascutite, tari si mult curbate, care ii permit sa se prinda cu putere de ramurile copacilor.
Dieta și obiceiurile alimentare
Hrana acestei pasari este foarte diversa, alcatuita din insecte, mici animale, nuci, fructe, etc. Masculul traieste mai mult solitar, el zboara cu usurinta prin coronamentul copacilor si sare pe ramurile acestora, sau sta in repaus, agatat cu picioarele si cu capul in jos.
Comportamentul de împerechere și reproducerea
In perioada de imperechere a lunilor august-septembrie masculul si femela isi fac cuibul la ramificatiile copacilor, acesta are un aspect voluminos, este realizat din ramurele si frunze mari. Masculul are obiceiul sa zboare, sa-si infoaie penajul si sa emita sunete puternice, ascutite pentru a-si atrage partenera.
Dupa imperechere femela depune unul sau doua oua pe care le cloceste timp de 2 saptamani. Acestea sunt destul de mari, au lungimea de 3,6 cm si diametrul de 2,5 cm. Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt hraniti de pasarea mama cu larve de insecte bogate in substante nutritive. Masculul nu contribuie la cresterea puilor, doar femela sta alaturi de ei si ii ocroteste pana in momentul cand devin independenti, reusesc sa zboare si sa-si caute hrana singuri.
Pasarea paradisului a lui Raggi face parte din ordinul Passeriformes, familia Paradisaeidae. Are denumirea stiintifica de Paradisaea raggiana si nu este o specie in pericol de disparitie.
Rolul păsării paradisului a lui Raggi în cultură și conservare
Pasărea paradisului a lui Raggi este un simbol cultural puternic în Noua Guinee, fiind deseori folosită în dansurile tradiționale și în ceremoniile tribale. Penajul său vibrant a fost, în trecut, utilizat pentru decorarea veșmintelor ceremoniilor, însă astăzi, comerțul cu pene este strict reglementat pentru a proteja populația acestei specii.
Deși Paradisaea raggiana nu este considerată în pericol de dispariție, defrișările și pierderea habitatului reprezintă o amenințare semnificativă. Inițiativele de conservare din Noua Guinee se concentrează pe protejarea pădurilor tropicale și pe educarea comunităților locale cu privire la importanța ecologică a acestei păsări.
Curiozități despre pasărea paradisului a lui Raggi
- Masculii de Paradisaea raggiana pot petrece până la 70% din zi exersând dansurile de împerechere.
- Ochii galbeni ai păsării oferă un contrast izbitor cu penajul viu colorat, atrăgând atenția femelelor.
- Pasărea paradisului a lui Raggi a fost descoperită și descrisă pentru prima dată în 1873 de exploratorul italian Luigi Maria D’Albertis, care a dedicat numele speciei unui mecena, Marchizul Francesco Raggi.
- Cuiburile lor sunt amplasate la înălțimi mari, pentru a proteja ouăle și puii de prădători.
- Penajul viu colorat al masculilor joacă un rol nu doar în atragerea femelelor, ci și în intimidarea altor masculi în competițiile teritoriale.
