Pestele-cutit (Gymnotus carapo) populeaza apele dulci din America Centrala si de Sud, din Argentina, Mexic, Trinidad si Paraquay. Se aseamana cu anghila electrica prin faptul ca are capacitatea de a genera campuri electrice prin organele sale modificate, caracteristice speciei.
Aceste organe sunt totusi electrofori slabi, sunt folosite in orientare, in cautarea hranei, pentru aparare sau atac, emit descarcari electrice care pot paraliza si ucide prada.
Pestele-cutit are forma corpului alungita si ingustata spre coada, poate ajunge la lungimea de 60 cm. De-a lungul corpului prezinta un desen format din dungi galbene, gri si maronii, datorita carora a fost numit si pestele-cutit dungat. La pestii adulti predomina dungile mai intunecate.
De-a lungul corpului nu are inotatoare ventrale si dorsale, chiar si coada lipseste, doar aripioara anala apare pe partea inferioara a corpului, este foarte lunga si are aspectul unei vele. Aceasta este folosita pentru a-l ajuta sa inoate cu miscari sinuoase, inainte si inapoi. In zona pectorala are doua aripioare mici, formate din cate 15 raze. Are gura larga, prevazuta cu o serie de dinti desi si ascutiti. Ochii sunt mici, pozitionati in partea de sus a capului.
Este un peste nocturn, cu un comportament foarte agresiv si teritorial, care isi cauta hrana pe timp de noapte, aceasta consta din insecte acvatice, oua de insecte, viermisori, pesti mici si diferite materii vegetale.
In timpul zilei sta ascuns in adaposturile din mediul sau natural, printre pietre si radacini de plante. In perioada de reproducere este mai putin agresiv, femela isi depune ouale pe fundul apei, iar masculul le pazeste pe toata perioada incubatiei.
Pestele-cutit face parte din ordinul Gymnotiformes si familia Gymnotidae. Nu este o specie pe cale de disparitie. Acesta specie a fost descoperita de naturalistul suedez Carl Linnaeus Nilsson in anul 1758.
Video – Pestele-cutit (Gymnotus carapo):
 populeaza apele dulci din America Centrala si de Sud, din Argentina, Mexic, Trinidad si Paraquay.){kind=link}