Hamsia peruviana (Engraulis ringens) este cunoscuta inca din cele mai vechi timpuri inainte de alte specii de pesti – sprot, hering, sardine. Acesti pesti apar in cantitati extraordinar de mari, incat pot fi pescuiti dintr-o data in jur de 40 tone.
Datorita conditiilor speciale de existenta – apa bogata in substante nutritive (saruri de siliciu, fosfor si azot) – un numar foarte mare de hamsii se gasesc de-a lungul costei Peru si Chile. Aceste substante nutritive favorizeaza dezvoltarea unei mari cantitati de fitoplancton – principalul aliment al hamsiilor.
Populatia de hamsii peruviene din estul Pacificului de Sud se pare ca este in scadere dupa cum au concluzionat cercetatorii si acest lucru se datoreaza incalzirii periodice a Pacificului, dar si pescuitului excesiv. Aceasta reducere drastica a numarului de hamsii peruviene are mari repercursiuni asupra oamenilor din arealul respectiv dat mai ales asupra animalelor care apartin lantului trofic.
Mari consumatoare de hamsii sunt pasarile amatoare de peste – pelicanii, cormoranii, pescarusii, etc. Pe coasta peruana exista milioane de pasari care prefera sa manance hamsii. Peruvienii au si avantaje de la acesti pradatori – excrementele de pasari sunt utilizate pe scara larga in industria ingrasamintelor.
Hamsiile au lungimea normala a corpului de 14-15 cm si greutatea de 25 g. Unele exemplare pot ajunge si la lungimea maxima de 18-20 cm. Au corpul mic, fusiform, de culoare albastrui-verzui cu reflexii argintii. Caracteristica acestei specii este banda argintie ce se intinde pe fiecare parte laterala a corpului.
Inotatoarea codala este puternic bifurcata, alcatuita din doi lobi simetrici, inotatoarea dorsala este mare pozitionata la mijlocul spatelui, cea anala este de forma trapeizoidala, aripioarele ventrale si pectorale sunt mici si au forma alungita. Hamsia peruviana are botul ascutit, ochii mari cu irisul de culoare deschisa. Cand inoata tine gura deschisa pentru a filtra apa cu lamelele branhiale fine.
Deoarece se hranesc cu pancton hamsiile se aduna in bancuri uriase cand curentii aduc aceasta hrana din abundenta. Deseori urmeaza planctonul si astfel coboara la adancimi de pana la 50 m ziua si urca noaptea inapoi aproape de suprafata. Au obiceiul de a forma bancuri pentru a fi in siguranta. Perioada de reproducere la aceasta specie – de depunere a oualor de catre femele – tine din iarna pana la inceputul primaverii. Speranta de viata la hamsii este de 3 ani.
Hamsiile formeaza unul dintre cele mai importante grupuri de peste comercial. Speciile tropicale sunt foarte importante din punct de vedere economic pe plan local, iar in alte zone geografice sunt comercializate sub forma uscata sau conservata. Calitatile gustative ale acestor pesti sunt excelente, mai ales dupa un tratament adecvat de curatare si pregatire.
Peruvienii folosesc hamsiile si pentru obtinerea fainii de peste pe care o folosesc apoi drept hrana pentru animale, in acvacultura sau ca ingrasaminte. Faina de peste este foarte importanta deoarece ajuta la cresterea rapida a animalelor, la marirea rezistentei lor la boli infectioase si scaderea consumului de medicamente, la reducerea grasimii in carne.
In Peru pescuitul hamsiilor este interzis in tipului perioadei de reproducere a acestora, in lunile ianuarie-martie, iulie-august si octombrie. Nevele care pescuiesc hamsii trebuie sa detina obligatoriu un permis de pescuit si din cantitatea de peste capturat doar 10 % sa aiba dimensiunea mai mica de 12 cm.
Hamsia peruviana face parte din ordinul Clupeiformes, familia Engraulidae. Nu este o specie in pericol de disparitei.
Video – Hamsia peruviana (Engraulis ringens):
https://www.youtube.com/watch?v=Ote0xKJw440
 este cunoscuta inca din cele mai vechi timpuri inainte de alte specii de pesti – sprot, hering, sardine. Acesti pesti apar in cantitati extraordinar de mari, incat pot fi pescuiti dintr-o data in jur de 40 tone. ){kind=link}