La începutul lunii august, anul acesta, societatea americană Hold Security a făcut public faptul că, în Rusia, s-a produs un “furt” record de parole informatice, mai exact – un milliard două sute de mii pare a fi “prada” de parole a hackerilor ruşi. Aceştia, în numai câteva luni, au adunat date utilizate de internauţi pentru a se înregistra cu acestea în peste 400 de mii de site-uri din SUA şi din alte părţi ale lumii.
Veridicitatea acestei informaţii nu a fost verificată în întregime, dar, dacă se va confirma, va fi cel mai mare caz de piraterie informatică produs vreodată. Şi aceasta, chiar şi numai în condiţiile în care doar 10% dintre parolele furate erau efectiv active.
Cum au procedat hackerii ? Nu a fost vorba de un atac direct asupra multitudinii de site-uri, ci au acţionat prin spyware-uri, un software care « spionează » activitatea unui PC şi care permite detectarea de vulnerabilităţi de securitate (backdoor) în conexiunea la Internet, fapt ignorat de cei mai mulţi dintre internauţi – de exemplu, un software prost programat, un script client-server (CGI) prin care programatorul a dat toate drepturile de acces pe serverul web, o vulnerabilitate a unui sistem Single Sign-On (SSO), care permite unui utilizator la distanţă să se conecteze că administrator etc. La acestea se mai adaugă şi divulgarea de informaţii de către utilizatorii înşişi, în mod accidental. După identificarea vulnerabilităţii respective, hackerii au « regizat » atacuri informatice, specifice crackerilor, a căror principală « ocupaţie » este de a sparge parole, de a obţine informaţii confidenţiale de pe diverse computere sau de a virusa calculatoare pentru a le folosi ca « fabrici de spam ».
La momentul actual, având în vedere amploarea fenomenului, Uniunea Europeană lucrează la elaborarea unei legi prin care toate societăţile/companiile/operatorii de internet “atacaţi” să fie obligaţi să îşi alerteze clienţii în caz de furt de date.
Până când măsura va deveni funcţională, singura « apărare » viabilă este precauţia, care poate să însemne schimbarea periodică a parolelor şi înregistrarea pe diferite site-uri cu parole diferite, instalarea pe computer a unui sistem de securitate, anti-virus, anti-spyware, anti-spam, cu toate opţiunile la zi etc. S-au inventariat, de exemplu, de către Nanoscan, peste opt milioane de viruşi şi malwares, dintre care câtiva zeci sunt extrem de virulenţi, capabili să reformateze hard diskul. Prudenţa fiecărui utilizator de Internet îl poate scuti pe acesta de o mulţime de probleme – furtul de date personale, în primul rând, dar şi timpul pierdut cu « remedierea » pagubelor, distrugerea de documente importante etc.
