Pe lângă plopii fără soţ
Adesea am trecut;
Mă cunoşteau vecinii toţi –
Tu nu m-ai cunoscut.
Ce român nu a citit sau nu a auzit măcar o dată în viaţă aceste versuri scrise de Mihai Eminescu? „Plopii fără soţ” ai lui Eminescu sunt cunoscuţi chiar şi peste hotare, iar cei care vin să viziteze oraşul Iaşi pot admira arborii care l-au inspirat pe poet să scrie una dintre cele mai frumoase poezii ale literaturii române. Poezia evocă puternica dragoste dintre Eminescu şi Veronica Micle, arborii fiind întâlniţi de eul liric în drumul său către iubită.
Grupul „Plopii fără soţ”, alcătuit iniţial din 29 de exemplare, se află pe Şoseaua Bucium, în faţa sa fiind ampalsat bustul poetului şi o placă din marmură pe care scrie versul de mai sus. Acum sute de ani, Dealul Bucium era acoperit de arbori – pe o parte, se aflau stejari, iar pe cealaltă, plopi, arini şi sălcii.
De asemenea, în zona dealului se aflau mai multe locuinţe, una dintre ele aparţinând lui Ştefan Micle, soţul Veronicăi Micle. Cea care a devenit iubita lui Eminescu îşi petrecea toate verile în acea casă, iar poetul venea adesea la Iaşi cu prietenul său, scriitorul Ion Creangă, sub pretextul că vizitează oraşul, însă, de fapt, era un motiv pentru a-şi vedea amanta.
„Plopii fără soţ” au fost declaraţi monumente ale naturii în anul 1973, iar astăzi mai pot fi admiraţi doar 15 din 29 – ceilalţi au fost distruşi de trăsnete sau au fost tăiaţi de autorităţi după ce se uscaseră complet.
Conservarea acestor plopi pune specialiştii în mare dificultate, pentru că aceste specii obişnuiesc să crească în locuri mlăştinoase, iar ei se află într-o zonă aridă. Astfel, ei trebuie udaţi foarte des, iar furtunile care lovesc oraşul pot fi fatale pentru arbori.
Zona în care se află Plopii fără soț a devenit un punct de interes cultural și turistic, atrăgând nu doar iubitori ai literaturii române, dar și pe cei pasionați de istoria locală. Plăcuțele informative oferă detalii despre semnificația lor și legătura cu Eminescu, facilitând o mai bună înțelegere a contextului literar și emoțional.
Pe lângă valoarea literară și istorică, Plopii fără soț contribuie și la frumusețea naturală a Iașului, integrându-se armonios în peisajul urban. Ei reprezintă un punct de refugiu și meditație, unde oamenii pot găsi liniște și inspirație în mijlocul agitației cotidiene.