Asemenea orasului New York, care are drept simbol Statuia Libertatii, sau ca Parisul, cu al sau Turn Eiffel, si capitala Germaniei, Berlin, are ca simbol Poarta Brandenburg, un exceptional giuvaier arhitectonic, ce reflecta intocmai interesul germanilor si, in general, al occidentalilor fata de arta din Antichitate, indeosebi fata de modelele impuse de greci, impresionanta structura fiind o replica a propileei ateniene. Brandenburg a fost construita, de fapt, urmandu-se modelul exact al poartei de intrare catre acropole, avand sase coloane dorice, cu cinci cai de acces.
In plus, calea de mijloc este mai mare, aceasta fiind destinata regelui. Ridicata la ordinul regelui prusac Friederic Wilhelm al II-lea, Poarta Brandenburg trebuie sa simbolizeze pacea, aceasta intentie fiind reflectata de statuia unei zeite intr-un car cu patru boi. Aceasta cvadriga splendida a fost furata, in anul 1806, de catre francezi, insa in cele din urma, a ajuns in locul initial. Mai mult decat atat, atunci cand a fost inapoiata, cununa din frunze de maslin a zeitei a fost inlocuita cu o cruce de fier. Tocmai de aceea, mai apoi, s-a spus ca statuia este o personificare a Victoriei.
Insa acest punct de reper nu este neaparat un monument emblematic doar pentru perioada prospera a Prusiei, chiar daca ajunsese sa reprezinte forta militara, ci si o structura ce aminteste de nazisti. Pe langa faptul ca nazistii au tinut cu tot dinadinsul sa promoveze Poarta Brandenburg ca un simbol al fortei militare a Prusiei, ei au folosit acest punct de reper al orasului si pentru a arata puterea militara a tarii, filmand trupele germane cum marsaluiau catre front printre coloanele portii. Acesta nu a fost decat un alt inceput pentru acest monument, in perioada urmatoare, capatand o alta simbolistica pentru germani.
Astfel, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Poarta Brandenbrug s-a transformat intr-unul dintre punctele-cheie de trecere din Berlinul de Est in cel de Vest. Abia dupa ce Germania de Est a cazut, in anul 1989, fiind redeschisa, poarta a redevenit un simbol al pacii si, nu in ultimul rand, al unitatii. La acea vreme, Helmuth Kohl, cancelarul german, a trecut pe sub poarta, indreptandu-se catre Hans Modrow, prim-ministrul Germaniei de Est. Interesant este ca poarta nu a facut niciodata parte din vechile fortificatii, insa cu toate acestea, a supravietuit in fata schimbarilor prin care Germania a trecut, poate si datorita faptului ca a devenit, sub diferite regimuri, un simbol, fie al pacii, al victoriei, al fortei militare sau al unitatii.
