Popandaul comun (Citellus citellus) traieste in stepele din Europa Centrala si de Est si in Asia Centrala. La noi in tara, este intalnit in regiunea de campie si deal (mai putin in Transilvania).

Este cunoscut sub mai multe denumiri (populare), in functie de regiuni: suita (in Oltenia), chiuta (Baragan), parusel (Targu-Mures), ciocanita (in zona Banatului), poponete (in Prahova), popandau (Muntenia), hornosar (zona Radauti), tistar (in Moldova). Face parte din familia veveritelor Sciuridae.

Sunt rozatoare extrem de vioaie, miscarea lor este intrerupta des de un moment de repaus – inaltate pe membrele dinapoi, intr-o atitudine specifica lor (de observare), drept si nemiscat (ca un popandau).

popandaul comun

Are corpul lung de 19-22 cm, coada de 5,5-7,5 cm, greutatea intre 230-340 g. Botul scurt, cu vibrize lungi, urechile scurte (urechea interna ii permite sa capteze ultrasunete), si buza superioara crestata adanc. Membrele posterioare au 5 degete cu unghii lungi (ajuta la sapat) si membrele anterioare doar cu cate 4 degete (prevazute cu unghii).

Ochii sunt mari, distantati intre ei, permitandu-i sa vada intinderile din jur, fara a scoate capul din galerie.

Corpul este acoperit cu blana (alcatuita doar din spic, scurt si aspru), de culoare galbui-cenusie, cu reflexe ruginii si negre, cu aspect de pete. Pe burta, blana are o nuanta mai deschisa, galbuie. Pe partile laterale ale corpului, blana este mai deschisa, gatul si barbia sunt albe. Coada este complet acoperita cu blana, iar la baza ei se afla trei papile care secreta un lichid (cu rol in delimitarea teritoriului si in gasirea partenerului in perioadele de imperechere).

Traieste in zonele de campie, pajisti, terenuri cultivate, talazurile drumurilor, gradini, diguri, rape, isi construieste galerii permanente (pentru hibernare) sau ocazionale (pentru timp rece, umed). Hiberneaza in lunile septembrie-martie (isi astupa cu pamant intrarile in galerii, iar peretii interiori ii captuseste cu iarba si frunze). Cand temperaturile sunt mai scazute, intra in hibernare din luna august. Nu isi face provizii pentru perioada iernii, deoarece starea de hibernare este continua si profunda. Hiberneaza in grupuri de cca. 5 indivizi (mama cu puii lor), dar si singuri.

Desi traiesc in colonii, fiecare individ isi construieste propria sa galerie (pentru hibernare, dar si pentru cresterea puilor). In caz de pericol, scoate un suierat pentru a-i  avertiza pe ceilalti membri ai coloniei. Este vanat de pasarile rapitoare de zi, de vulpe, dihor, nevastuica etc. Se hraneste cu partile verzi ale plantelor, seminte, diverse cereale, radacini, insecte, melci, rame, mici vertebrate. Este activ dimineata si dupa-amiaza, inainte de apus.

Citește și:  Stenopelix, dinozaurul cu creastă osoasă descoperit în Germania

Se imperecheaza in aprilie (o singura data pe an), dupa o gestatie de 8 saptamani, face 4-6 pui, lipsiti de vedere la nastere, care parasesc vizuina dupa cca. 5 saptamani. Ei devin independenti, isi sapa galerii proprii (in apropierea galeriilor adultilor).

Este un animal daunator pentru culturi, siguranta solurilor, digurilor (construirea galeriilor contribuie la erodarea solurilor). In unele tari, blana acestor rozatoare este comercializata.

Popandaul dunarean (Citellus istricus) este un exemplar intalnit in Campia Dunarii, asemanator (ca aspect si mod de viata) cu popandaul comun. Are ochi ageri, foarte atent (se asigura inainte de a iesi din vizuina).

Popandaul pestrit (Citellus suslicus) se mai numeste si ,,popandaul perlat”, nume datorat aspectului perlat, prezenta multor pete de culoare deschisa (albicioase), care se vad foarte clar. Are coada scurta, stufoasa, urechile foarte mici, abia se vad din blana. O data pe an, in lunile iulie – august, isi schimba parul. Traieste in zonele din nordul Moldovei, se aseamana cu popandaul comun (avand aceeasi marime si acelasi mod de viata).

popandau

Prefera locurile uscate, deschise, pajisti, pasuni. Se hraneste cu plante, insecte, foarte rar cu vertebrate mici. In timpul hibernarii, greutatea animalului este redusa la jumatate, astfel ca animalele care nu au o cantitate suficienta de grasime (insuficient alimentate), pot sa nu se mai trezeasca din hibernare. Sunt animale sensibile la conditiile de vreme, chiar si la o adiere usoara a vantului intra in vizuina, iar pe timp de ploaie nu parasesc adapostul.

Popandaul dungat (Citellus tridecemlineatus) are blanita cu pete alb-galbui si 13 dungi albe pe un fundal cafeniu-maro (de la ceafa pana la baza cozii). Partile laterale si burta sunt cu blanita de culoare alb-galbuie. Dupa o gestatie de 28 de zile, femela face 8-9 pui. Aceste rozatoare sunt omnivore, primavara se hranesc cu ierburi si radacini, vara si toamna cu insecte si seminte. Principalii dusmani sunt: bursucul, nevastuica, sarpele, pisica salbatica.

Traieste in preeriile Americii de Nord si stepele din sudul Rusiei. Prefera solurile bine drenate, pasunile, campurile agricole etc.

Citellus (Spermophilus) lateralis este o specie care isi sapa galerii asemanatoare cu ale popandaului si traieste la poalele muntilor din vestul Americii de Nord, in Canada si in California. Traiesc in colonii si se hranesc in special cu ierburi si seminte.

Popandaul din Kalahari sunt mici si foarte rezistenti, trebuie sa se apere de pradatori si sa se adapteze la conditiile dificile din desertul Kalahari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.