In perioada Cretacicului au trait cele mai mari reptile zburatoare – pterosaurienii. Din aceasta categorie facea parte si dinozaurul zburator Pteranodon care avea dimensiunile mari, ce nu au mai fost atinse niciodata de un animal zburator. Conform paleontologilor avea anvergura aripilor de 7-8 m si greutatea de 15 kg.
Greutatea corporala era mult diminuata prin faptul ca avea oasele goale la interior. Aceasta creatura preistorica a trait in era Mezozoica, in Cretacicul superior, cu aproximativ 70 de milioane de ani in urma. Popula malurile de ape si plajele marine, iar hrana sa era formata din peste – principala sursa de hrana pentru reptilele zburatoare si reptilele marine din acea perioada.
Ramasitele fosile ale acestei specii au fost descoperite in Oregon, Kansas, Dakota de Sud, Wyoming, in Japonia si Anglia. Pe baza lor au fost clasate mai multe specii ale acestui gen si anume: Pteranodon longiceps, Pteranodon ingens, Pteranodon marshi, Pteranodon sternbergi.
Partea cea mai interesanta a acestei reptile zburatoare era capul foarte mare ce prezenta o creasta osoasa de aproximativ 1,2 m, care avea un rol important de carma, in stabilizarea pozitiei in timpul zborului, in schimbarea rapida a directiei, cand se dorea acest lucru. Aceasta creasta era intotdeauna mai mare la masculi decat la femele, iar la exemplarele tinere era foarte putin dezvoltata. La femele creasta avea marginea mai subtire si mai rotunjita. De cele mai multe ori lungimea ciocului depasea doar cu putin pe cea a podoabei capilare. Creasta de pe cap indeplinea si functia de contragreutate avand in vedere botul foarte lung, ascutit si greu al acestei specii.
Gatul era lung, flexibil, alcatuit din mai multe articulatii si o serie de vertebre ce formau cu axul craniului un unghi care forta Pteranodonul sa-si tina botul putin aplecat in jos. Coada unui exemplar adult era foarte scurta, iar forma aripilor sugereaza oarecum ca zborul se asemana cu cel al unui albatros de azi. La fel ca si acesta, Pteranodonul isi petrecea mult timp zburand si pescuind pe mare, parcurgea distante impresionante folosindu-se de curentii ascendenti ai vantului spre a obtine forta ascensionala pe perioade lungi de timp, fara a depune prea mult efort si a obosi foarte repede.
Fosilele acestui remarcabil zburator arata ca putea parcurge in zbor distante foarte lungi, uneori si de 160 de kilometri, iar viteza de zbor era cam de o bataie de aripi pe secunda, respectiv o ridicare urmata de o coborare a aripilor. Cand isi ridica aripile avea obiceiul sa le tina pliate pentru a diminua rezistenta aerului, iar cand si le cobora, isi departa picioarele si aripile pentru a obtine o suprafata mare si a plana usor.
Fata de alti dinozauri zburatori acesta avea capacitatea de a decola de pe sol, iar atunci cand dorea sa aiba mai multa energie pentru bataia aripilor se urca pe stancile abrupte ca un adevarat alpinist si cu ajutorul membrelor posterioare isi lua avant si incepea mult mai usor zborul planat.
In perioada de imperechere creasta de pe cap colorata avea rol de atragere a femelelor. Acestea traiau in colonii, isi depuneau ouale in cuiburi construite in apropierea tarmurilor, destul de aproape unul de altul. Conform cercetatorilor numarul de oua era foarte mic, iar pe timpul cat cloceau femelele erau hranite de masculi, care le aduceau peste in cioc. Dupa eclozarea oualor puii erau hraniti si ocrotiti de ambii parinti, acestia luau hrana regurgitata direct din gusa adultilor.
Membrele anterioare ale unui Pteranodon adult aveau cate trei degete prevazute cu gheare ascutite, iar membrele posterioare aveau cate patru degete, de asemenea inzestrate cu gheare tari si ascutite, utilizate atat la cataratul pe stanci cat si in sustinerea greutatii corpului.
Dinozaurul Pteranodon isi petrecea timpul mai mult in zbor, avand o acuitate vizuala foarte buna observa imediat prada dorita (pestii sau anumite reptile marine) care inota mai aproape de suprafata apei si printr-o coborare brusca asupra ei o prindea cu ciocul mare si puternic si o depozita in gusa – un sac din piele sub maxilarul inferior – la fel cum fac pelicanii din zilele de azi, pentru a o manca mai tarziu.
Dinozaurul Pteranodon face parte din ordinul Pterosauria, familia Pteranodontidae.
