Rata cu capul alb face parte din grupul ratelor de apa dulce care apar pe toate continentele, lipsesc doar din Antarctica. Mai mult decat atat, aceasta specie este singura rata europeana cu coada rigida, ea fiind o mare iubitoare a regiunilor din apropierea lacurilor din tarile calde, mai ales cele cu clima tropicala si subtropicala. Din păcate, numărul acestei specii a scăzut alarmant, fiind considerată în pericol de dispariție la nivel global.
In perioada de reproducere traieste in regiunile din Asia Centrala, Africa de Nord-Vest, Europa de Sud, Sud-Vest si Orientul Mijlociu. La noi in tara apare in perioada clocitului in Delta Dunarii sau in baltile acestui fluviu din Romania.
Caracteristicile unice ale raței cu capul alb
Exemplarele adulte sunt pasari de dimensiuni medii, au lungimea corpului de 46 cm si greutatea de cel mult 700 g. Intre mascul si femela apare un puternic dimorfism sexual, pus in evidenta de coloritul penajului. Acest lucru este caracteristic acestor pasari de apa, ratelor in general. Masculul are penajul alb pe partile laterale ale capului, de aceea specia este numita si rata cu capul alb.
In jurul gatului are o dunga neagra ca un guler, care este mai intensa in perioada de reproducere (martie-septembrie) la anumite exemplare. Pe corp, penajul la mascul este predominant maroniu-roscat cu marcaje de culoare neagra. La femela predomina nuantele de gri-inchis, penajul fiind mai intunecat decat la mascul. Capul este in general mare, iar ciocul este lat, albastru-deschis si prezinta o umflatura in partea superioara.
Aripile sunt destul de mici si arcuite, iar coada este lunga si dreapta, pare rigida si este tinuta in sus, ii serveste in loc de carma. Are capacitatea de a inota foarte bine si de a face scufundari excelente, doar pe sol se misca ciudat pe cele doua picioare scurte, departate, prevazute cu membrane intre degetele lungi si mari.

Habitatul preferat al raței cu capul alb
Zboara mai rar si fara tragere de inima, ii place sa-si petreaca timpul mai mult pe apa si pe sol in apropierea ei, doar cand migreaza zboara pe distante lungi. Prefera lacurile cu stuf si papura, cu vegetatie acvatica bogata, din zonele de stepa.
Comportamentul și reproducerea acestei specii
La sfarsitul lunii martie sau inceputul lui aprilie masculul incepe sa curteze femela. In aceasta perioada de reproducere incearca sa-si impresioneze viitoarea partenera prin demonstratii de inot, iar aceasta ii raspunde printr-un comportament de ingrijire vizibil a penajului ei.
Dupa imperechere femela este preocupata de amenajarea cuibului in stuf, care este plutitor pe apa de adancime redusa. Numarul de oua pe care il depune este destul de mare, poate varia intre 6-13, ponta fiind una singura pe an.
Acestea sunt mici dar au coaja dura, de culoare verzuie sau alb-murdar si sunt clocite doar de femela timp de 24 de zile. Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt ocrotiti si hraniti de pasarea-mama, iar la varsta de 2 luni au corpul complet acoperit de penaj si incep sa zboare.
Hrana și modul de adaptare în natură
Hrana lor consta din plante acvatice, seminte, microorganisme, insecte acvatice, melci si crustacee. Puii ajung la maturitatea sexuala la varsta de 2 ani.
Rata cu capul alb face parte din ordinul Anseriformes, familia Anatidae si are denumirea stiintifica de Oxyura leucocephala. In prezent aceasta specie este in pericol de disparitie, numarul acestor pasari a scazut foarte mult atat in Europa cat si in Africa de Nord.
Curiozități despre rața cu capul alb
- Masculii au un penaj spectaculos care devine și mai intens în timpul sezonului de împerechere.
- Deși zboară rar, rața cu capul alb este o înotătoare excelentă și poate petrece majoritatea timpului în apă.
- Coada rigidă îi oferă stabilitate în timpul scufundărilor, ceea ce o ajută să captureze hrana subacvatică.
- Este una dintre puținele specii care preferă lacurile bogate în vegetație, oferindu-i un mediu perfect pentru reproducere și hrănire.
Rolul ecologic al raței cu capul alb
Rața cu capul alb joacă un rol crucial în ecosistemele zonelor umede. Consumând plante acvatice și microorganisme, contribuie la menținerea echilibrului biologic. De asemenea, este un indicator important al sănătății habitatelor acvatice, iar declinul său reflectă probleme majore de mediu, cum ar fi poluarea sau pierderea biodiversității.
Protejarea acestei specii nu înseamnă doar conservarea unei păsări spectaculoase, ci și protejarea întregului ecosistem al Deltei Dunării.
Video – Rata cu capul alb (Oxyura leucocephala):