Rechinul-bivol este raspandit in toate apele temperate, subtropicale si tropicale, atat in apele dulci cat si sarate, este o specie semipelagica care inoata si in apropierea tarmului, la adancimi destul de mici, in estuare, in apele calde din apropierea coastei Australiei, Asiei, Africii si Americii. Prefera adancimile de 1-150 m.

Au fost cazuri cand a inaintat prin apa raurilor adanci (Mississippi, Tiger, Zambezi, Gange) si astfel a ajuns si lacurile continentale (in Lacul Nicaragua). Aceasta specie inoata in susul raurilor sau fluviilor, astfel unele exemplare au fost vazute la 3700 km de ocean in apele Amazonului bogate in peste. Un numar mare de rechini-bivol se gasesc in oceanul Indian si Pacific si foarte putini sau chiar deloc in Marea Rosie.

Exemplarele mari pot ajunge pana la lungimea corpului de 3,4 m si greutatea de aproximativ 230 kg sau mai mult. Coloritul pe partea dorsala a corpului este gri sau maroniu-masliniu, iar pe partea ventrala albicios. Aspectul este masiv, impresionant, iar in momentul cand deschide botul si isi arata maxilarele inzestrate cu dintii ascutiti de diferite marimi este de-a dreptul fioros.

Corpul sau are forma hidrodinamica si este prevazut pe partea dorsala cu doua inotatoare dorsale fara tepi – prima mai mare si triunghiulara, iar a doua mai mica, cu marginea rotunjita. Inotatoarele pectorale sunt foarte mari si au marginile ascutite, in apropierea lor pe partile laterale ale capului pot fi observate cele 5 fante branhiale mari.

Carcharhinus leucas
Carcharhinus leucas

Inotatoarele anale sunt in numar de doua si au dimensiuni reduse, iar inotatoarea codala este foarte mare, cu lobul superior alungit mult mai dezvoltat decat cel inferior si cu o crestatura pe margine. Capul este mare, se termina cu botul taiat scurt si bine rotunjit, iar ochii sunt mici, pozitionati pe partile laterale ale capului.

Citește și:  Rechinul-taur (Carcharias taurus), embrionii săi sunt canibali

Rechinul-bivol este foarte lacom, hrana sa consta din pesti ososi, broaste testoase, pasari, mamifere, nevertebrate, moluste, calamari, crustacee, crabi si alte specii de rechini. Are inclinatii canibale, deseori acest rechin este capabil sa-si manance proprii pui. Este foarte agresiv, ataca fara mila omul chiar daca este sau nu provocat. Oamenii il prind pentru carnea sa gustoasa si ficatul excelent, cat si pentru inotatoarea dorsala mare si pielea rezistenta.

In perioada de imperechere masculii si femelele inoata impreuna. Reproducerea este vivipara, femela are o perioada de gestatie de 10-11 luni si naste 1-13 pui vii. Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuala la varsta de 14-15 ani daca sunt masculi si la 18 ani daca sunt femele. Speranta de viata la rechinul-bivol este de 14-20 de ani, in cazuri exceptionale si de 30 de ani.

Rechinul-bivol face parte din ordinul Charcharhiniformes, familia Carcharhinidae si are denumirea stiintifica de Carcharhinus leucas. Riscul de disparitie al acestei specii este redus. Numarul de exemplare este relativ mic datorita pescuitului excesiv si duratei de gestatie foarte lungi a femelelor. Aceasta specie de rechin este una dintre cele mai periculoase din lume alaturi de marele rechin alb si rechinul-tigru.

Video – Rechinul-bivol, Carcharhinus leucas:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.