Rechinul-doica apare in apele Oceanului Pacific de Est, in Oceanul Atlantic, in apropierea Insulelor Caraibe, de-a lungul coastei Americii din zona Florida pana in Brazilia si in largul coastei de vest a Africii. Ei sunt deseori vazuti inotand in apropiere de plajele stancoase, sunt inofensivi pentru om si pasnici. Daca sunt in pericol ataca cu dintii lor ascutiti si pot deveni periculosi.
Deși poate atinge lungimi impresionante, rechinul-doică reprezintă o specie pasivă și non-agresivă, cu un rol important în menținerea echilibrului ecosistemelor marine.
Caracteristicile fizice ale rechinului-doică
Are lungimea de 3 m, in cazuri exceptionale ajunge si la 4,3 m si greutatea de peste 150 kg. Corpul sau are un colorit maroniu-galbui sau gri pe partea dorsala si mai deschis pe cea ventrala, exemplarele tinere se deosebesc de cele adulte prin faptul ca au pielea stropita cu mici pete intunecate.
Pielea sa este foarte tare, capul mare, gura destul de mica formeaza un mecanism de absorbtie impreuna cu faringele ce este folosit in prinderea micilor nevertebrate. De asemenea, sub gura mica inzestrata cu dinti are o pereche de mustati foarte sensibile care il ajuta in detectarea victimei.
Inotatoarele pectorale sunt foarte dezvoltate il ajuta sa se deplaseze pe fundul marii, de parca ar merge pe doua membre. Inotatoarele dorsale sunt in numar de doua si destul de mari, iar inotatoarea codala este extrem de lunga.

Comportamentul și dieta
Are ochii foarte mici comparativ cu alte specii de rechini, deci acuitatea vizuala slaba insa simtul mirosului foarte dezvoltat, ceea ce il ajuta sa detecteze cu usurinta prada. Hrana acestor rechini destul de lenti consta din creveti, crabi, calamari, homari, caracatite, mici pesti si arici de mare.
Reproducerea și creșterea puilor
Reproducerea la rechinul-doica este ovovivipara (ouale sunt tinute in corpul mamei) si are loc in perioada lunilor iunie-iulie. Femela dupa o gestatie de 6 luni poate avea 30-40 de pui. La nastere puii de rechini sunt bine dezvoltati, au lungimea corpului de 30 cm.
Rechinul-doica face parte din ordinul Orectolobiformes, familia Ginglymostomatidae si nu este o specie pe cale de disparitie. Nu este un peste cu valoare comerciala. In Insulele Caraibe carnea acestui rechin se mananca.
Importanța ecologică a rechinului-doică
Rechinul-doică joacă un rol esențial în menținerea sănătății ecosistemelor marine. Prin dieta sa variată, contribuie la controlul populațiilor de nevertebrate și pești mici, prevenind astfel dezechilibrele ecologice.
În plus, comportamentul său non-agresiv face ca această specie să fie un subiect ideal pentru cercetări marine, ajutând oamenii de știință să înțeleagă mai bine dinamica vieții subacvatice. De asemenea, rechinul-doică este adesea studiat pentru a evalua impactul activităților umane asupra ecosistemelor tropicale.
Curiozități despre rechinul-doică
- Spre deosebire de majoritatea rechinilor, rechinul-doică preferă să rămână în ape puțin adânci, adesea fiind observat aproape de recifele de corali.
- Mustățile sensibile de sub gura sa sunt folosite pentru a detecta prada, chiar și în condiții de vizibilitate redusă.
- Deși este inofensiv pentru om, rechinul-doică poate deveni agresiv dacă este provocat, folosindu-și dinții ascuțiți pentru a se apăra.
- Puii de rechin-doică sunt complet independenți imediat după naștere, având toate abilitățile necesare pentru a supraviețui.