Despre Nessebar se spune că a reprezentat, cu foarte mult timp în urmă, perla Mării Negre. Am fost la Nessebar tocmai de Revelion, decisă să încep noul an într-un oraş încărcat de istorie.

Drumul a fost destul de plăcut, cu peisaje de natură destul de banale, dar cu şosele moderne şi câteva tuneluri cum nu am prea văzut în România. Cel mai mult mi-a plăcut faptul că drumul a fost destul de scurt. Am parcurs distanţa din Bucureşti până la Nessebar în patru ore şi jumătate.

Orăşelul arată drăgălaş, precum o gazdă timidă, dar primitoare. Nu ninsese în anul respectiv însă bătea un vânt rece care amintea că este iarnă în jurul nostru. Nessebar este alcătuit parcă din două lumi: cea modernă, actuală, cu magazine gen supermarket, hoteluri (foste) comuniste bine întreţinute, cu străzi simple şi cam cenuşii şi cea veche, încărcată de istorie şi credinţă, cu străduţe de sat, înguste, şerpuitoare, pavate cu piatră, cu terase ce emană un minunat aer pescăresc, cu ruine misterioase şi biserici nenumărate.

SANYO DIGITAL CAMERA

Cele două lumi din Nessebar, cea modernă şi cea veche, sunt despărţite de un pod, de-a lungul căruia ne-am plimbat de mai multe ori, podul peste Marea Neagră. Este foarte lung, modernizat, iar la capătul lui ai impresia că pătrunzi într-o altă dimensiune a timpului – vechiul Nessebar.

Localitatea este recunoscută pentru frumuseţile ei arhitecturale încă dinaintea Imperiului Roman. S-a clădit pe ruinele unei cetăţi a tracilor şi a cunoscut înflorirea economică şi culturală sub stăpânirea grecilor şi, ulterior, a romanilor. A funcţionat ca port, secole la rând şi a reuşit să îşi menţină o oarecare autonomie financiară, în baza căreia ajunsese să îşi bată monedă proprie.

SANYO DIGITAL CAMERA

Nu ştiu cum se face, dar trecutul oraşului – port Nessebar pare unul marcat de noroc şi de binecuvântări. Grecii îl închinaseră zeului Apollo însă în primele veacuri ale erei noastre a trecut cu uşurinţă la creştinism. Fostele temple ale lui Apollo au devenit biserici creştine unde se făceau rugăciuni către Dumnezeul Mântuitor – Iisus Hristos. S-au şi construit foarte multe biserici noi, lucru ce a contribuit din plin la farmecul arhitectural al orăşelului.

Prin secolul al XV-lea, Nessebar a căzut sub dominaţia otomană, dezvoltându-se, în special, ca port comercial. Comerţul cu cereale a fost înfloritor şi a permis localităţii să îşi menţină statutul de perlă a Mării Negre. Turcii au fost copleşiţi de frumuseţile construite în Nessebar, astfel că nu au dărâmat absolut niciuna dintre biserici, ba dimpotrivă, au permis ca şi altele noi să fie construite. Din acest motiv, Nessebar a funcţionat şi ca un puternic centru religios. După eliberarea de sub otomani, oraşul a devenit centru episcopal.

SANYO DIGITAL CAMERA

Totuşi, ca ocupaţie, oamenii au început să se concentreze asupra pescuitului, în locul comerţului. Acest fapt a făcut ca Nessebarul de azi să păstreze încă acel aer specific localităţilor de pescari.

Comuniştii au proclamat Nessebar drept rezervaţie arheologică, iar, ulterior, localitatea a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO.

Cred că cele mai impresionante vestigii antice din Nessebar sunt zidurile Fortăreţei, impunătoare, grandioase, chiar şi în zilele noastre. S-au păstrat în condiţii uluitoare, ţinând cont că vârsta lor este “înaintată”, peste 1600 de ani. Zidurile Fortăreţei reprezintă poarta de intrare în vechiul Nessebar şi avertizează turiştii, încă de la început, că urmează să pătrundă într-o lume veche, dar minunată.

SANYO DIGITAL CAMERA

Din secolul al VI-lea, datează şi ruinele unei construcţii măreţe, vechiul sediu episcopal. Au rămas în picioare câteva dintre zidurile exterioare, ceea ce este totuşi o reuşită. Episcopia purta hramul Sfintei Sofia şi fusese construită pe fundaţia unui templu închinat zeului Apollo. Între timp, episcopia şi-a pierdut acoperişul, iar podeaua de pietre a fost năpădită de ierburi şi buruieni. Oricum, este un loc minunat de vizitat.

Citește și:  Arta gotică germană întâlnită de-a lungul coastei baltice

SANYO DIGITAL CAMERA

Casele din Nessebar (centrul vechi), sunt micuţe, au cel mult un etaj, dar, cel puţin din stradă, arată fermecător. Îţi vine să intri şi să te aşezi într-un fotoliu, lângă şemineu sau în apropierea ferestrei – aşa mi-am închipuit eu interiorul unei căsuţe din Nessebar. Străduţele sunt aglomerate, înguste, urcă şi se răspândesc în stânga şi în dreapta, aproape făcându-te să te pierzi dacă nu ţii direcţia înainte, până la faleză. O parte dintre căsuţe sunt şi ele extrem de vechi, datează din perioada Renaşterii în Bulgaria şi sunt majoritatea locuite.

SANYO DIGITAL CAMERA

Magazinele din Nessebar sunt toate concentrate la parterul clădirilor de locuit şi au un aer foarte vesel. În Nessebar, oamenii sunt foarte gălăgioşi şi bine dispuşi. Mă refer la localnici. Terasele sunt cele mai jucăuşe terase din câte am putut să văd în Bulgaria, înzorzonate cu tot soiul de accesorii cochete, purtând plăcuţe cu nume haioase sau chiar plăcuţe cu tot soiul de anunţuri care te fac să izbucneşti în râs. De exemplu, una dintre terase menţiona, chiar la intrare, că nu primeşte decât clienţi care conduc maşini marca Mercedes.

SANYO DIGITAL CAMERA

Pasiunea pentru maşini pare, oricum, lucru serios în Nessebar. Am putut vedea un autoturism parcat în vitrina unui magazin. Foarte nostimă imaginea, dar mă întreb totuşi ce fel de sentimente l-au determinat pe proprietar să îşi transforme sediul afacerii sale într-un adăpost auto?

SANYO DIGITAL CAMERA

Am dat şi peste un încântător magazin de suvenire deosebite. Majoritatea constau în mici tablouri cu picturi din frumosul Nessebar – cu biserici, faleza, podul, case, bărcuţe. Culorile erau extrem de intense şi vesele, constituindu-se în mici cadouri inedite şi foarte utile.

SANYO DIGITAL CAMERA

SANYO DIGITAL CAMERA

Mai trebuie spus că, în Nessebar, pisicile fac legea. Nu am văzut lăbuţă de câine, în schimb pisicile se află la orice colţ de stradă, pozând în mici cerşetoare înfometate.

SANYO DIGITAL CAMERA SANYO DIGITAL CAMERA

Toată lumea se înghesuie să le cumpere de mâncare. Am văzut şi pisici care făceau de pază în faţa uşilor magazinelor. Evident, nimeni nu ieşea din magazin fără să fi cumpărat un pacheţel de ceva bun şi pentru biata pisicuţă.

SANYO DIGITAL CAMERA SANYO DIGITAL CAMERA

Partea nouă a oraşului Nessebar nu este la fel de spectaculoasă. Este plină de blocuri şi hoteluri şi câteva localuri unde se mănâncă şi se bea foarte ieftin. Din fericire, magazinele sunt deschise nonstop. Atât pe 31 decembrie, cât şi pe 1 ianuarie am avut ocazia să aruncăm cu banii pe dulceţuri, creme, sucuri, biscuiţi.

SANYO DIGITAL CAMERA

Despre noaptea de Revelion nu am de spus lucruri prea grozave. Ne-am trezit un grup de români la o masă de zece persoane, printre nenumărate mese de ruşi şi bulgari. Atmosfera nu a fost cea tipic românească, ci bulgărească. S-a cântat exagerat de multă muzică populară din Bulgaria şi unele cântece în limba rusă, ce sunau a şlagăre. Au venit mai multe ansambluri de dans popular. Din păcate, muzica era dată aşa de tare, că nu puteam să facem conversaţie la masă. Nu ne auzeam între noi. Mâncarea ne-a dezamăgit – puţină, cam fără gust, gen catering, nu mâncare ca la mama acasă. S-a terminat aproape înainte de miezul nopţii.

Noi am preferat să petrecem în camere. Aşa că am lăsat restaurantul pe mâna bulgarilor şi ne-am retras pentru un revelion românesc, cu palincuţă şi muzică de dans, în locul muzicii populare. Până la final, Nessebar a fost o experienţă de care ne aducem aminte cu plăcere.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.