Rromii formeaza in tara noastra un grup etnic extrem de cunoscut, fiind un popor nomad, raspandit in intreaga Europa, presupunandu-se ca sunt originari din nord-vestul Indiei. Limba pe care o vorbesc este asemanatoare cu hindi, limba vorbita in aceasta tara, de unde si confirmarea presupozitiilor asupra originilor lor.
Au migrat spre Europa trecand prin Iran si Asia in jurul secolelor X-XIV. O data ce au ajuns in Europa si mai ales in zona balcanilor, acestia au devenit robi. Chiar si in tarile romane, unde le este atestata prezenta din secolul XIV, rromii erau robi ai boierilor sau ai domnilor, fie lucrau la manastiri avand aceeasi calitate.
Aceasta perioada s-a incheiat odata cu revolutia de la 1848, robia fiind total abolita in anul 1856. Dar aceasta forma nu este singura care a subjugat persoanele ce aveau aceasta etnie. Se pare ca in timpul exterminarilor evreilor de catre germani, o mare parte a populatiei rome din Germania a avut aceeasi soarta. Studii ale specialistilor dovedeau ca si acestia, la fel ca si evreii, nu erau o rasa ariana si prin urmare trebuiau exterminati. Statisticile arata ca in lagare au murit intre 200.000 si 1.5 milioane. Si in Romania s-a dat curs deportarilor, asa cum s-a intamplat si in cazul evreilor, sub conducerea maresalului Antonescu.
Modul de organizare la rromi
In ceea ce priveste modul de organizare, rromii sunt impartiti in mai multe neamuri. Aceasta clasificare nu tine cont in nici intr-un caz de legatura de sange, ci se face in functie de meseria lor, de obiceiurile de familie sau de sarbatorile calendaristice pe care le respecta. Cei de etnie rroma se ocupau, astazi fiind foarte putini cei care mai pastreaza aceste ocupatii traditionale, in primul rand de prelucrarea metalelor (fie ca era fier, fie ca era arama), a metalelor pretioase (atat aur, cat si argint), a lemnului si nu in ultimul rand erau lautari. In functie de aceste ocupatii se poate intelege mai usor modul in care se impart rromii in neamuri.
Astfel cei ce faceau parte din neamul florarilor se ocupau de confectionarea florilor artificiale sau mai nou comercializeaza flori. Cei din neamul caramidarilor faceau caramizi din lut nears, neamul fierarilor erau cei ce prelucrau fierul, rudarii confectionau obiecte din lemn precum linguri si fuse, caldararii erau cei care prelucrau arama, realizand cazane, ibrice si tavi, argintarii fiind cei ce prelucrau metalele pretioase. Erau utilizate, de asemenea, denumiri specifice pentru rromi care locuiau in diverse regiuni ale tarii si vorbeau sau erau puternic influentati de alte culturi precum era cea maghiara.
Gaborii, spre exemplu, erau cei ce vorbeau maghiara si locuiau cu precadere in zona Transilvaniei. A ramas nementionata una dintre meseriile pentru care erau extrem de cautati si anume aceea de lautar. Printre cei mai cunoscuti sunt Barbu Lautarul, Cristache Ciolac si Faramita Lambru.
Muzica si importanta ritualica
Muzica a avut si are inca o importanta ritualica in ceea ce priveste aceasta etnie, dar este si un mod de manifestare a culturii si traditiilor. Sunt spectaculoase si bine cunoscute spectacolele la care rromii canta si danseaza. Si nu doar muzica, dansul si voia lor buna au atras atat de mult atentia asupra lor, ci si portul. Mai ales cel al femeilor este viu colorat si modul in care se confectioneaza si se aranjeaza este unul traditional, pastrat de cele mai multe dintre ele si azi.
Spre exemplu, pentru o fusta este nevoie de 5 metri de material, iar pentru un sort care se asaza peste aceasta se folosesc patru metri si jumatate. Culorile variaza de la albastru, verde, galben, portocaliu, pana la rubiniu. Galbenul si portocaliul au un alt mod de a fi decodate spre deosebire de credinta europeana.
Pentru rromi aceste culori reprezinta fericire, si nu gelozie. De asemenea, impodobirea cositelor fetelor cu bani de argint se face pentru ca exista credinta ca acest metal are efecte benefice asupra organismului. Un alt aspect legat de portul lor traditional este impletirea coditelor. Curios este faptul ca numarul acestora depinde daca fata este maritata sau nu. Celor ce sunt fecioare li se impletesc trei codite, iar fetele maritate poarta doua.
Simbolurile tiganilor
Pentru a sarbatori cultura si traditiile acestei etnii, ce a fermecat si a incantat totusi de-a lungul timpului pe cei ce au intrat in contact cu ea, s-a stabilit la Londra in cadrul unui Congres international al rromilor ziua de 8 aprilie ca zi internationala dedicata acestora. Tot cu acesta ocazie s-au ales simboluri care sa reprezinte rromii, precum imnul si steagul. Acesta din urma este jumatate verde (reprezentand campurile inverzite), jumatate albastru (simbolul cerului), iar la mijloc este desenata o roata, ca simbol al vietii si al succesiunii acesteia, dar si al nomadismului ce ii caracterizeaza.
In Romania acestia sunt reprezentati in viata politica, dupa revolutia de la 1989, iar in cea civica de numeroase organizatii non-guvernamentale. Scopul existentei acestor organizatii este de a milita pentru drepturile minoritatii si de a face cunoscute traditiile si obiceiurile acestora, realizandu-se un dialog intercultural si eliminandu-se astfel diversele forme de discriminare.
