Situl arheologic Cucuteni se găseşte la jumătate de kilometru faţă de localitatea care i-a dat numele, pe drumul ce leagă localitatea Băiceni de localitatea Cucuteni. În anul 1984, situl a fost transformat în Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni, fiind o secţie a Complexului Naţional Muzeal “Moldova” Iaşi.
Vestigiile din situl arheologic Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, cele mai importante dintre ele fiind găsite în locul denumit “La pietrărie” de pe Dealul Gosan. În acest loc, a fost găsită o necropolă tumulară, care datează din timpul daco-getic. Necropola este formată din opt movile funerare, însă numai trei dintre ele au fost cercetate în amănunt. Pentru ca necropola să fie protejată, arheologii au ridicat o construcţie exterioară, fără stâlpi de susţinere, de pe care se poate vedea tumulul secţionat în ansamblu.
Cea mai mare movilă este cea cu numărul 2, atingând o înălţime de 3,30 metri şi un diametru de 35 de metri. Movila se alcătuieşte din lespezi de piatră, care au sub ele o incintă rectangulară. Baza incintei conţinea mormântul principal, realizat pe pavaj de calcar, iar lângă el se aflau alte trei morminte de incineraţie.
O altă movilă, de pământ, a fost atent cercetată în anul 1976 şi specialiştii au ajuns la concluzia că este un mormânt de incineraţie, a cărui înălţime atingea 1,5 metri şi diametrul exterior de doi metri. În acest mormânt, au fost găsite oase calcinate, un vârf de săgeată din bronz, cărbuni, dar şi fragmente de vase.
Printre obiectele găsite în interiorul acestui tumul descoperit în situl arheologic Cucuteni, se numără mărgele din pastă calcaroasă, bucăţi de castroane şi căni din pastă cenuşie, fragmente de vase din pastă fină (pe care se pot vedea influenţele greceşti, cum ar fi decorul pictat), pandantive bivale din foaie de argint aurit. Toate vestigiile, precum şi altele care scot în evidenţă istoria locală, sunt expuse în vitrine în cadrul muzeului.
Cultura Cucuteni
Cultura Cucuteni, cunoscută şi sub denumirea de Cucuteni-Tripolie, este una din cele mai vechi civilizaţii de pe continent. Numele său provine de la situl arheologic Cucuteni şi se întindea pe teritoriul României, Republicii Moldova şi Ucrainei, având o suprafaţă totală de 35.000 km2.
În România, Cultura Cucuteni a fost prezentă în Moldova, în Basarabia, în sud-estul Transilvaniei şi în nord-estul Munteniei. S-a remarcat prinr-o ceramică de bună calitate, unică în toată Europa. Au fost găsite câteva asemănări, puţine însă, cu o ceramică din China, însă cea din urmă a existat la un mileniu după cea de la Cucuteni.
Ceramica din Cultura Cucuteni este caracterizată prin decorul în spirală, folosit în numeroase combinaţii. Culorile care predomină sunt roşul, negrul şi albul, ale căror tonuri sunt mai calde sau mai reci, în funcţie de temperatura la care au fost arse vasele.
Cultura Cucuteni conţine şi figuri feminine, care au ca decoraţii forme geometrice. Formele vaselor sunt diferite, fiind create de la pahare şi până la amfore.
A fost studiată şi populaţia care a aparţinut Culturii Cucuteni şi s-a ajuns la concluziile că oamenii se ocupau de agricultură, vânătoare şi treburi casnice ca, de exemplu, olăritul, ţesutul sau crearea uneltelor.
Locuinţele aveau dimensiuni mari, iar interiorul adăpostea vetrele. Mai mult, în unele podele, s-au găsit oase de om, semn că obişnuiau să se îngroape chiar la temelia locuinţelor, acest lucru făcând parte dintr-un ritual.
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni nu servește doar ca punct de atracție turistică, ci și ca centru educațional vital pentru istorici, studenți și publicul larg interesat de istorie și arheologie. Prin expunerea și interpretarea artefactelor, muzeul joacă un rol crucial în educarea vizitatorilor despre importanța și complexitatea culturii Cucuteni.
