Soparla cu ochi isi are numele de la petele de pe partile laterale ale corpului care au un colorit in nuante de albastru si se aseamana cu niste ochi. De asemenea este cunoscuta si cu numele popular de soparla cu pietre pretioase, motivul fiind acelasi, datorat tot coloritului pielii sale solzoase. Mai mult decat atat aceasta specie este apreciata si pentru faptul ca este mare, impresionanta, ceea ce a facut sa fie considerata cea mai mare specie din Europa dar si cea mai frumoasa soparla de camp.
Habitatul șopârlei cu ochi și comportamentul său teritorial
Este o reptila terestra, care traieste intr-un areal deschis, format din regiunile de campie sau pantele nu foarte abrupte ale dealurilor din sud-vestul Europei. Mananca tot felul de vietuitoare, rozatoare, unele chiar mari, ataca soparle, dar mai ales prinde viermi, paianjeni, scoici si insecte.
Dieta variată a șopârlei cu ochi
Deseori consuma fructe suculente si dulci, mai ales boabe de struguri. Are lungimea corpului de 40-80 cm si coloritul deosebit, ii creaza o imagine cu pete mai mari sau mai mici care par sa fie pictate, in nuante mai inchise si mai deschise de verde, galbui si albastrui. Exemplarele tinere sunt maronii cu pete albe si albastrui, marginite cu negru. Masculul este intotdeauna mai mare decat femela si mai puternic decat aceasta.
Caracteristicile fizice și coloritul spectaculos
Membrele anterioare si posterioare sunt groase si robuste, se termina cu degete lungi prevazute cu gheare. Coada este lunga si puternica, groasa la baza si foarte ascutita la varf. Capul este mare, botul gros, narile bine evidentiate deasupra lui. Ochii sunt mari si ovali, au irisul de culoare inchisa.

Reproducerea și îngrijirea puilor
Reproducerea la aceasta specie este ovipara. Masculii sunt agresivi in sezonul de imperechere, se lupta crancen, in majoritatea cazurilor isi provoaca rani adanci. Femela depune la scurt timp dupa imperechere un ambreiaj alcatuit din 6-16 oua in stratul de vegetatie de pe sol sau in lemnul putred al trunchiurilor tubulare de copaci culcati la pamant.
Dupa o perioada de 3 luni ouale eclozeaza si apar puii, care isi cauta singuri hrana inca din prima zi. In perioadele reci ale anului are obiceiul sa hiberneze in vizuina, iar cand zilele sunt calde iese la lumina, pe pietre, sa se incalzeasca. In caz de pericol devine agresiva si musca, sau ataca cu ghearele ei ascutite, iar daca este nevoita isi lasa coada si fuge rapid pentru a se ascunde in vizuina si a scapa de pradator.
Are si capacitatea de a se catara pe trunchiurile si ramurile copacilor mici, insa daca are impresia ca nici acolo nu este in siguranta sare jos, aruncandu-se fara probleme in gol si astfel cade pe sol, apoi fuge in tufisuri sau in crapaturi de pietre si stanci.
Soparla cu ochi este o specie comuna europeana, nu este in periocol de disparitie. Are denumirea stiintifica de Lacerta lepida, face parte din ordinul Squamata, familia Lacertidae.
Importanța ecologică a șopârlei cu ochi
Șopârla cu ochi joacă un rol esențial în ecosistemele sud-vestului Europei, contribuind la controlul populațiilor de insecte și rozătoare mici. Prin dieta sa variată, șopârla ajută la menținerea unui echilibru ecologic, prevenind proliferarea dăunătorilor agricoli. În plus, ouăle și puii săi sunt o sursă importantă de hrană pentru păsările de pradă și alte carnivore locale, fiind o verigă importantă în lanțul trofic.
Curiozități despre șopârla cu ochi
- Șopârla cu ochi poate renunța la coadă pentru a scăpa de prădători, dar regenerarea acesteia poate dura câteva luni.
- Masculii își apără teritoriul prin lupte agresive, folosindu-și coada și ghearele pentru a-și intimida rivalii.
- Culoarea albastră a petelor de pe corpul masculilor devine mai intensă în sezonul de împerechere, fiind un semnal de atracție pentru femele.
- Șopârla este cunoscută pentru salturile sale impresionante, care îi permit să se arunce de pe copaci fără a se răni.
Video – Soparla cu ochi (Lacerta lepida):