Anoa de munte traieste ca si anoa de ses in regiunile indoneziene, mai ales in Insula Sulawesi si Buton. Poate ajunge la altitudini de pana la 2000 m, in zone cu paduri dese dar si cu paduri deschise si multe tufisuri. Se aseamana cu anoa de ses ca aspect general insa are blana mai lanoasa (aceasta insa se subtiaza cu varsta) si coarnele mai mici. Este activa mai ales in orele diminetii si seara, cand paste, face baie de noroi sau se scalda in apa pentru a se racori, in rest in orele caniculare se odihneste ascunsa in desisul padurii, la umbra. Hrana sa consta in special din plante, ferigi, ierburi, frunze, muschi si fructe.

Are corpul destul de mic si indesat, cu lungimea de pana la 1,5 m, greutatea de 150-300 g, inaltimea la greaban de 70 cm si lungimea cozii de 24 cm. Corpul este acoperit cu blana lunga si moale la atingere, pufoasa si lanoasa, de culoare ce variaza de la maroniu-inchis la negru. In lunile de primavara anoa de munte naparleste, ceea ce face ca blana sa aiba pete deschise pe cap, gat si picioare.

Capul este mic si coarnele desul de scurte, conice, apar atat la mascul cat si la femela si pot avea lungimea de pana la 20 cm. Femela este intotdeauna mai mica decat masculul si are coarnele mai scurte. Gatul este gros, mai subtire in zona capului si mai gros spre trunchi. Ochii sunt mari si expresivi, au irisul de culoare inchisa. Urechile sunt mici si mobile, iar botul alungit. Membrele anterioare si posterioare sunt scurte si copitate.

Citește și:  Prepelița pictată – Turnix varius, o pasăre comună în Noua Caledonie

In perioada de reproducere aceste bovine salbatice pot fi observate in perechi, in rest traiesc mai mult solitar. Isi marcheaza teritoriul prin urina si zgaraieturi pe scoarta copacilor. In perioada de crestere a puilor femelele au tendinta de a forma mici grupuri, spre a-i proteja mai usor.

Anoa de munte
Anoa de munte

O data pe an femela face un singur pui, dupa o perioada de gestatie lunga de pana 9 luni. Puiul este destul de bine dezvoltat, reuseste din prima zi sa se ridice pe cele patru picioare si sa-si urmeze mama. Timp de cel putin jumatate de an este alaptat de femela, apoi trecut pe hrana vegetala asemanatoare celei pe care o consuma si adultii. Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuala la varsta de 2-3 ani.

Desi sunt animale pasnice, devin destul de agresive in caz de pericol, ataca violent si lovesc cu cele doua coarne, se apara atat de animalele salbatice, dar si de oameni. Speranta de viata la anoa de munte este de aproximativ 20 de ani in mediul lor natural si putin mai mult in conditii de captivitate.

Anoa de munte are denumirea stiintifica de Bubalus quarlesi, face parte din ordinul Artiodactyla, familia Bovidae. Este o specie in pericol grav de disparitie. Timp de multi ani anoa de munte a fost vanata pentru coarnele si carnea sa. In prezent specia este ocrotita prin lege, ea fiind si una dintre bovinele salbatice care au fost cel mai putin studiate. Multe din aspectele legate de modul sau de viata inca nu sunt cunoscute, deoarece acest mamifer copitat traieste intr-un habitat salbatic, neatins, la mare altitudine, unde este dificil de patruns.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.