Familia Staphylinidae cuprinde cele mai multe specii de gandaci, aproximativ 36 000 de tipuri diferite din care fac parte gandaci de frunze, gandaci de sol, etc.

Acest gândac, prezent în regiunile temperate și umede, este un prădător feroce, capabil să vâneze și să consume o varietate de specii mai mici.

Habitatul și distribuția stafilinidelor

Stafilinidele traiesc in toata lumea, pe sol, pe resturi de frunze si plante aflate in stare de putrefactie, pe musuroaie de furnici, pe ciuperci, hoituri, pe pamant si au dimensiuni relativ mici de 2-3 cm, sau chiar mai reduse. Speciile mai mari sunt nocturne, iar cele mai mici sunt diurne.

Caracteristicile fizice ale Staphylinus olens

Traiesc mai ales in regiunile tropicale si temperate si au corpul in nuante de culori inchise, negre si maronii, foarte putine specii sunt viu colorate. Prefera zonele umede, femela obisnuind sa-si depuna ouale in stratul de frunze moarte, pe ciuperci sau stratul de plante putrede. Toate speciile se remarca prin corpul bine reliefat, abdomenul vizibil, elitrele scurte si aripile posterioare pliate sub ele.

Staphylinus olens
Staphylinus olens

In Europa este foarte cunoscuta specia Staphylinus olens – numita si ,,calul de trasura al diavolului” – care are corpul negru si lungimea de 2-3,4 cm. Interesant la aceasta specie este pozitia de aparare pe care o adopta in caz de pericol. Isi curbeaza abdomenul in sus la fel cum obisnuiesc scorpionii cand se pregatesc de atac, astfel deseori poate fi confundat cu acestia.

Dieta și comportamentul de prădător

Staphylinus olens este un gândac carnivor, specializat în vânătoarea altor nevertebrate. Dieta sa include viermi, melci mici, insecte și alte gândaci. Cu ajutorul falcilor sale puternice, poate rupe prada în bucăți mici, consumând-o cu ușurință.

Această specie este activă mai ales noaptea, când își folosește simțurile dezvoltate pentru a detecta mișcările prăzii. În lipsa surselor de hrană, este capabil să practice canibalismul, devorând alți membri ai speciei sale.

Tehnicile de apărare ale gândacului „calul de trăsură al diavolului”

De asemenea, din doua anexe ale cozii, la capatul abdomenului elimina un lichid albicios toxic, care are un miros foarte urat ce uneori are efectul de a descuraja dusmanul. Acest gandac este foarte agresiv, un mare devorator de viermi si alte specii de gandaci.

Acestea dupa ce sunt prinse sunt rupte cu falcile puternice care au deschiderea laterala si inghitite bucata cu bucata. Interesant este ca specia Staphylinus olens uraste soarele, ea traieste numai in zonele umede, intr-o mare varietate de habitate, in paduri, pajisti si gradini, printre pietre, resturi de frunze si plante moarte.

Este activa in lunile iunie-octombrie si daca este nevoita practica si canibalismul in dorinta de a lupta pentru supravietuire.

Rolul ecologic al stafilinidelor

Stafilinidele, inclusiv Staphylinus olens, joacă un rol crucial în ecosistemele naturale. Ele ajută la descompunerea materiei organice, accelerând procesul de reciclare a nutrienților în sol.

În plus, fiind prădători eficienți, contribuie la menținerea echilibrului populațiilor de insecte și alte nevertebrate. În ciuda comportamentului lor aparent agresiv, aceste gândaci sunt considerați aliați valoroși pentru grădinari, ajutând la controlul dăunătorilor care pot afecta culturile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.