Stimularea memoriei – 12 metode imbatabile pentru a avea o memorie de invidiat

Stimularea memoriei este un aspect care ar trebui să ne preocupe constant, pentru că este garanţia funcţionării optime a creierului, condiţia pentru o capacitate de concentrare maximă, pentru dezvoltarea inteligenţei, pentru sănătatea mentală, în general. Memoria este identitatea fiecăruia, este cea care păstrează “istoria” personală, cea care dă sens şi coerenţă vieţii de zi cu zi, un mecanism prodigios, fără de care nu există proces de cunoaştere şi ale cărui mistere încă nu au fost descifrate pe deplin.

Se întâmplă să ne gândim la stimularea memoriei în anumite condiţii – elevii, studenţii, în preajma examenelor, când au de asimilat, de organizat, de structurat o mare cantitate de informaţii, oamenii mai în vârstă când constată că nu-şi mai amintesc lucruri cu aceeaşi uşurinţă ca altădată sau, în general, când suntem obosiţi, stresaţi, agitaţi şi întâmpinăm dificultăţi în actualizarea unor date, evenimente etc. Şi ceea ce majoritatea oamenilor pierd din vedere este că memoria se uzează doar dacă nu o folosim.

Tipuri de memorie

Oamenii de ştiinţă nu au găsit încă răspunsuri foarte clare despre circuitul pe care-l urmează o amintire pentru a ieşi la suprafaţă, dar se ştie, cu certitudine, că există mai multe “feluri” de memorie – o memorie implicită sau procedurală, graţie căreia sunt posibile învăţarea, reţinerea gesturilor repetabile, a mişcărilor, obiceiurilor şi o memorie explicită, de care depinde reprezentarea evenimentelor, implicit conştiinţa de sine.

De asemenea, există o memorie de scurtă durată, care se goleşte repede, pentru a face loc altor informaţii, şi o memorie de lungă durată, unde se află stocate informaţiile pe care le actualizăm într-un moment sau altul. Aceasta din urmă cuprinde, la rândul ei, o memorie episodică (ME), cea care înglobează informaţiile autobiografice, o memorie semantică (MS), în care sunt “depozitate” limbajul, cunoştinţele despre lume şi viaţă, învăţăturile acumulate şi o memorie procedurală (MP), responsabilă de îndeplinirea sarcinilor repetitive.

Ne putem întreba unde sunt “stocate” toate aceste informaţii, amintirile? Evident că nu există, în creier, un loc anume, dar, cunoscându-se astăzi circuitele anatomice ale memoriei, se ştie că orice proces de memorare lasă nişte “urme mnezice” (de memorie), care constau în sinapse noi între neuroni. Iar dacă vrem ca aceste “urme”/ “drumuri” să nu se şteargă, amintirea trebuie repetată, actualizată, experimentele arătând că, de fiecare dată, se produce o reconstrucţie a amintirii. Cum altfel să fie posibil ceea ce spun specialiştii, că, dacă ne-am imagina memoria personală ca pe un aparat TV, ar fi ca şi cum acesta ar funcţiona fără întrerupere peste 300 de ani.

Stimularea memoriei – 12 metode imbatabile

Stimularea memoriei se poate face constant, printr-o serie de metode a căror valabilitate a fost confirmată de specialişti. Iată câteva dintre acestea:

• Alcătuieşte fraze mnemotehnice, care înlesnesc memorarea cunoştinţelor pe baza unor asociaţii dirijate. În felul acesta, se pot gestiona mai uşor capacităţile memoriei de lucru. De exemplu, se poate crea un acronim din iniţialele unor cuvinte pe care vrei să ţi le aminteşti (acestea sunt şi mai utile când acronimul este un cuvânt cu sens). Sunt cunoscute, de pildă, astfel de acronime devenite celebre: ROGVAIV – Roşu, Oranj, Galben, Verde, Albastru, Indigo, Violet (ordinea culorilor în spectrul vizual), HELP ME (o formulă foarte utilă pentru cazurile de prim ajutor (H – hiperextensia capului, pentru acces uşor la căile aeriene, E – eliberarea căilor respiratorii, L – luxarea mandibulei (se deschide mandibula), P – prinderea nasului între degete), ME – masaj cardiac extern. Fiecare îşi poate crea propriile acronime, după regulile sale, pe care să le reţină cu uşurinţă.
• Memorează versuri – repetarea este mecanismul elementar al memoriei, întăreşte legăturile dintre neuroni, îmbogăţeşte memoria lexicală; experimentele au arătat că, în timp, versurile învăţate bine nu se uită şi, în plus, există şi avantajul formării unui orizont cultural mai larg.
• Concentrează-te pe cele cinci simţuri – codificarea informaţiilor prin relaţionarea cu memoria senzorială funcţionează întotdeauna. Este arhicunoscută “madlena” (prăjitura din cocă cu ou şi unt) din romanul lui Marcel Proust, “In căutarea timpului pierdut”, prăjitura al cărei gust declanşează memoria afectivă a personajului narator. Pentru a reţine informaţii importante, concentrează-te pe detaliile locului in care te afli, pe vocea interlocutorului, pe un detaliu al vestimentaţiei acestuia, un miros/ parfum etc. – adică indici de recuperare a unei informaţii.
• Foloseşte fişe de lucru – pentru a memora o lecţie, o prezentare, un discurs, o reţetă etc., fişe cu ajutorul cărora conţinutul de reţinut să fie esenţializat şi restructurat. Apoi, stimularea memoriei, în astfel de cazuri, se poate face şi prin reprezentarea mentală a informaţiei, într-o manieră personală.
• Acordă-ţi pauze – segmentarea învăţării prin pauze ajută la o mai bună concentrare, oferă creierului timpul necesar pentru a crea conexiunile necesare memorării. Cu cât activitatea este mai solicitantă, cu atât pauzele vor fi mai dese.
• Utilizează testul colii albe – citirea şi înţelegerea nu sunt suficiente pentru a memora. Pentru a face un bilanţ al cunoştinţelor dobândite pe un anumit subiect, încearcă să notezi pe o coală tot ce îţi aminteşti spontan. Acest exerciţiu ajută şi la economia de timp, concentrându-te pe ceea ce încă nu s-a fixat în memorie.

  

• Revizuieşte in mod regulat cunoştinţele dobândite – repetarea informaţiilor, practica, în cazul unor activităţi fizice, de îndemânare etc. favorizează ancorarea informaţiilor, prin reactivarea circuitelor neuronale în cauză.
• Schimbă, când este posibil, locul în care înveţi sau desfăşori o anumită activitate, astfel încât creierul să nu-şi creeze condiţionări legate de spaţiu, atunci când trebuie să actualizeze informaţiile memorate.
• Exersează frecvent “aritmetica mentală”– când faci socoteala banilor, la supermarket, de exemplu, pentru a anticipa valoarea cumpărăturilor; încearcă să memorezi numere de telefon, alte date, chiar dacă era smarphone-urilor, a agendelor virtuale, ne-a făcut “comozi” şi din acest punct de vedere.
• Creează-ţi un obicei din a observa şi reţine cât mai multe detalii din realitatea imediată – priveşte oamenii din jur, observă detalii vestimentare, expresii ale chipurilor, culori, forme, vitrine, obiecte etc., o modalitate simplă şi foarte eficientă pentru stimularea memoriei.
• Citeşte cât mai mult, orice, încearcă să reţii cuvinte necunoscute, dificile, integrează-le apoi în diverse contexte de comunicare.
• Încearcă o activitate complet nouă (indiferent de vârstă) – să înveţi o limbă străină, să cânţi la un instrument muzical etc. Sunt modalităţi excepţionale de a menţine în formă funcţiile creierului.

La toate aceste modalităţi deloc complicate, dar foarte eficiente, care ajută la stimularea memoriei, se adaugă, desigur, o alimentaţie sănătoasă, aşa cum arată un recent studiu făcut de cercetătorii germani, fără prea multe calorii, dar bogată în acizi graşi, Omega 3 şi Omega 6, vitaminele B1, B3, fier. Este important de ştiut, de exemplu, că numai materia cenuşie consumă 20% din energia furnizată de alimente în organism.

Importante sunt şi sportul, exerciţiile fizice de orice fel, care ajută la o mai bună oxigenare şi funcţionare a creierului, creează un anume automatism în sincronizarea resurselor interioare, când facem apel la memorie. Nu este de ignorat nici faptul că muzica clasică are efecte benefice asupra proceselor cognitive, inclusiv în privinţa funcţionarii memoriei.

Memoria este pentru om ceea ce timpul este pentru existenţă

Chiar dacă memoria de lungă durată este, practic, nelimitată, la fel de firesc este să şi uităm. Iar creierul ştie să se debaraseze de informaţiile vechi şi inutile. Stimularea memoriei, prin diverse procedee, astfel încât să ne amintim ce trebuie şi când trebuie, ar trebui să devină un automatism, pentru că felul în care conservăm trecutul, informaţiile noi, antrenamentul permanent al minţii ne influenţează prezentul, deciziile, starea de spirit.

În fiecare secundă, sute de milioane de mesaje percepute şi transmise de la nivelul simţurilor ajung la creier, unde miliarde de celule nervoase se leagă de alte celule prin neurotransmiţători şi, pe măsură ce învăţăm şi asimilăm noi informaţii, conexiunile dintre celulele nervoase se înmulţesc, creierul devenind din ce în ce mai performant.

Şi, cu siguranţă, nu este întâmplător ceea ce oamenii de ştiinţă au descoperit de curând, că aceleaşi zone din creier, responsabile de funcţionarea memoriei, se “ocupă” şi de proiectarea viitorului. Până la urmă, memoria este pentru om ceea ce timpul este pentru existenţă.