Sturzul de vasc, denumit stiintific Turdus Viscivorus, face parte din ordinul Pesseriformes, familia Turdidae. Este o pasare foarte raspandita in Europa Centrala, fiind una dintre pasarile care se adaposteste in Romania pe perioada iernii, venind dinspre zonele nordice.
Sturzul de vâsc (Turdus Viscivorus) este o pasăre migratoare din familia Turdidae, întâlnită frecvent în Europa Centrală și în România pe perioada iernii. Această pasăre este recunoscută pentru preferința sa pentru fructele de vâsc, pe care le consumă în sezonul rece. Sturzul de vâsc este ușor de recunoscut datorită cântecului său puternic, ce poate fi auzit chiar din luna februarie, când începe pregătirile pentru sezonul de împerechere.
Sturzii din tara noastra insa migreaza de multe ori catre Sudul Europei, pentru a se intoarce in luna februarie cand se pregatesc sa-si creasca puii. Sturzul de vasc are aceasta denumire datorita faptului ca el consuma cu multa placere vascul si mai ales fructele acestuia, iar pe timpul iernii putem chiar sa-l ademenim in gradina pentru a-l putea observa mai usor, dandu-i o cantitate moderata de boabe de vasc.
Locuri preferate de trai si hranire
La inceputurile aparitiei sale, Sturzul de vasc prefera locurile intinse din paduri, insa in prezent trebuie sa incerce sa se acomodeze in diverse locuri precum paduri protectoare, garduri vii, chiar si in parcuri sau in paduri de conifere si cu siguranta si in gradini cu copaci seculari.
Cand vine toamna aceste pasari sunt in cautarea hranei preferate si sunt dispuse chiar sa parcurga distante foarte mari pentru a o gasi. De regula se hranesc inainte de toate cu fructe timpurii si abia la final ajung sa consume delicatese, si anume fructele de vasc pe care le iubesc.
Cam in aceeasi perioada, incep sturzii sa vina la noi din Rusia si tari din Scandinavia sau alte parti din continentul european. Unele exemplare raman aici iar altele pleaca mai departe, catre Europa de Sud. La inceputul vietii lor, sturzii migreaza in general catre sud si apoi se intorc primavara cand incep sa-si caute teritorii proprii sau sa se alature altor exemplare din aceeasi specie, pentru a putea creste primii pui impreuna.
Mod de hranire
In ciuda faptului ca aceste pasari consuma cu mare placere fructele de vasc, ele nu fac mofturi nici macar atunci cand gasesc alte bobite, insecte, viermi de pamant sau diverse fructe mici. Isi procura hrana mai ales de pe teritorii intinse, deschise la suprafata, cu iarba multa si deasa, deoarece acolo isi vor gasi si cele mai multe alimente.
Atunci cand stau pe sol, aceste pasari isi tin corpul in pozitie verticala, asemeni sturzilor cantatori si topaie cu ambele picioare in acelasi timp, tinandu-si capul intr-o directie laterala, exact ca si mierla neagra sau ca si macaleandrul, si in acelasi timp isi cauta si viermi pentru a se hrani.
Indeosebi in timpul iernilor grele, Sturzul de vasc poate sa fie observat in parcuri din interiorul oraselor sau chiar in diverse amplasamente din cadrul oraselor, avand in vedere ca iarna este mult mai cald alaturi de populatia umana decat in cadrul padurilor sau in habitatul lor normal.
Cum se reproduc
La sfarsitul iernii, acesti sturzi ies din cadrul grupurilor mici pe care si le-au format pentru cautarea unui partener si astfel isi ocupa cate un loc pentru a se cuibari. De regula in luna martie femelele incep sa depuna ouale, pentru a putea scoate puii pe timp de primavara, avand in vedere ca gasesc rapid de mancare in sezonul cald si asa pot creste mai usor micutii inaripati.
Insa si in timpul primaverii pot aparea probleme pentru sturzi, avand in vedere ca in cazul unei raciri neasteptate de temperaturi, se vor lovi de adevarate greutati printre care si faptul ca femela va trebui sa ramana alaturi de pui ca sa-i incalzeasca, fiindu-i destul de greu sa mai caute hrana, riscand in acest fel sa si moara de foame sau si in cazul in care pleaca dupa mancare, pamantul poate fi inghetat, riscand din nou sa ramana fara hrana.
Sturzul de vasc are forma cuibului asemenea unei cani, fiind deschis, creat din materiale precum crengi, muschi de pamant sau de copaci, pamant chiar, si la final ii adauga o iarba fina pentru captuseala.
In cazul in care doriti sa vedeti un cuib de sturz, va trebui sa va catarati pana in varfurile copacilor deoarece aceste pasari isi construiesc casutele pe crengi groase din varf, dar din pacate pentru ele aceasta locatie nu este tocmai prolifica, dat fiind ca poate fi pradat de cotofene, fiind la vedere.
Cantecul Sturzului de vasc incepe sa se auda inca din luna februarie, fiind destul de puternic si se poate observa de-a lungul lui un fluierat scurt, urmat de o pauza lunga. Se poate spune ca se aseamana cu cel al unei mierle negre, insa nu se repeta asa cum face un sturz cantator, este putin mai silentios. Adesea isi canta melodia chiar din varful copacului si cand zboara scoate un zgomot asemanator celui de scartait de lemn.
In timp ce cloceste, sturzul isi apara cuibul cu inversunare chiar si de pisici curioase sau de alte animale pradatoare. Unii spun ca a atacat chiar si omul. In unele zone, mai ales in Scotia, aceasta pasare poarta denumirea de sturzul dezordonat din cauza stilului haotic cu care isi face cuibul, si deseori aceasta denumire este atribuita si oamenilor care au tendinta de a fi haotici in actiunile lor.
Importanța ecologică a Sturzului de vâsc în ecosistem
Sturzul de vâsc joacă un rol important în ecosistem, fiind un agent de dispersare a semințelor, în special a celor de vâsc. În timp ce consumă fructele acestuia, semințele rămân lipite de cioc sau de pene, iar când pasărea se freacă de crengi sau zboară către alte locații, semințele sunt dispersate și încep să germineze. Astfel, sturzii ajută la răspândirea vâscului, o plantă parazitară care contribuie la diversitatea habitatelor forestiere.
Amenințări și măsuri de conservare pentru Sturzul de vâsc
Deși populațiile de Sturz de vâsc sunt în general stabile, aceste păsări se confruntă cu amenințări cauzate de pierderea habitatelor naturale, în special a pădurilor și zonelor umede. Extinderea agriculturii și defrișările masive reduc accesul la habitatele lor preferate.
În plus, schimbările climatice pot afecta tiparele lor de migrație. Pentru a proteja aceste păsări, este esențial să se păstreze și să se protejeze pădurile și zonele umede unde ele își găsesc hrana și își construiesc cuiburile.
